Foarte obosită, dar mai mult fericită. Povestea a trei zile în care nu am stat deloc

Asta-i prima zi după trei în care nu prea am avut timp să respir. Nu sunt foarte obosită (mai ales că am adormit aseară odată cu băieții și m-am trezit odată cu ei, după zece ore, cu doar două pauze de hrănit micul peste noapte); mai mult sunt fericită că am reușit să fac atâtea lucruri în doar trei zile.   M-am ...

Primul festival de film în familie – Astra Film Festival 2018, la Sibiu

Un festival internațional de film, o familie – noi, doi copii mici, doi părinți care refuză să fie doar părinți 24/24, aproape o săptămână în deplasare la Sibiu, un oraș pe care îl iubim, 9 săli, 128 de filme, 17 documentare despre realități românești, peste 60 de proiecții urmare de sesiuni de întrebări și răspunsuri cu realizatorii, 400 de evenimente ...

Tu cât de bine VEZI?

În urmă cu zece ani, într-o zi de Crăciun, am făcut un accident cu mașina. Era foarte dimineață și soare puternic. Abia plecasem de la ai mei, de la țară, spre București. Eram de serviciu la ziar și trebuia să ajung în dimineața aceea la ședința de sumar. Șoseaua pe care conduceam strălucea, credeam că e umedă, dar era acoperită ...

#UNFINISHED18. Despre infidelități, cu Esther Perel. Plus alte chestiuni care ne interesează și ne pun pe gânduri

Am auzit, în ultimii doi, trei ani, atâtea povești despre infidelitatea de cuplu, încât aproape că am impresia că nicio poveste nouă despre cum ea l-a înșelat pe ea, sau invers, nu mă mai poate surprinde. Citesc online și aflu offline despre atât de multe și de dese despărțiri, ruperi se cuplu, divorțuri, care lasă sau nu copii în urmă, ...

Alerg împotriva cancerului de sân

A fost prima mea alergare mai lungă și s-a întâmplat acum șase ani. Nu mai alergasem niciodată atât (6 km) fără pauză și habar nu aveam dacă pot să o fac. De fapt, eram convinsă că nu pot. Am îmbrăcat un tricou roz, care îmi venea mulat pe sâni, și, cu muzica în căști, m-am dus la start. Nu mi-a ...

Cum am învățat să gătesc de plăcere. Și ușor

Ouă ochiuri, cartofi prăjiți, gogoși și clătite. Cam atât am gătit (haha) cât am fost acasă la mama. Nu știu cum făcea, dar mama avea mereu timp să gătească pentru noi toți, așa că nu a fost nevoie aproape niciodată să ne facem singuri feluri complicate de mâncare. Când am venit la facultate, în București, nu am (prea) gătit, fiindcă nu ...

NeOamenii care ne conduc

By , , , , Permalink 3

"Îmi pare rău, iartă-mă, încerc să nu mai fac." 65 de oameni au murit în urma tragediei de la Clubul Colectiv. Se împlinesc în curând trei ani și nimeni, niciodată, de atunci până acum, nu și-a cerut scuze, nu a zis "ne pare rău, iertați-ne pentru ce s-a întâmplat". Îmi aduc aminte bine multe declarații, multe discursuri, multe interviuri. Un singur "îmi ...

Primul nostru Summer Well, dar nu și ultimul

A fost un weekend greu de dus, început, vineri seară, cu un protest pașnic care s-a lăsat cu violențe, abuzuri, gaz lacrimogen dat în mulțime, fără zgârcenie, tunuri de apă puse pe cetățeni onești. Sâmbătă și duminică (și apoi am luat-o iar de luni) s-a vorbit mult despre asta. Am vorbit și eu și, pentru cine nu mă cunoaște, e ...

Ce citim (29). Idei de lectură de la Vlad Odobescu

Cred în oameni și în recomandările de lectură pe care mi le fac ei. Cu foarte puține excepții, n-am avut niciodată de pierdut în povestea asta, așa că m-am gândit că n-ar fi rău să adun aici recomandări de lectură ale unor oameni faini pe care îi știu – va fi o agendă mereu actualizată de lectură pentru mine și ...

Secretul

By , , , , Permalink 3

Dar tu cum le faci pe toate? Când ai timp? Câte ore dormi pe noapte? Cum te descurci cu scrisul, cu proiectele, cu revistele, cu blogul, cu lumânările, copiii? Ba mai și gătești. Văd că mai povestești și despre câte o carte, deci și citești. Auzi? De la ce vârstă a copilului ați luat bonă? Dar cine vă ajută cu ...

O bilă, două bile. Un desert rapid și bun

A treia oară a fost cu noroc și cred că gustul se apropie cel mai tare, în faza asta, de ce ne place tuturor (mie, lui, băieților). Evident că duc dorul, în continuare, variantei clasice, cu biscuiți populari (care nu erau atunci așa de dulci ca cei de azi) și vișină din vișinată, dar pentru asta există tanti Geta și ...

#CeCitim, pentru părinți. Mami, tati, mă auziți?

Încă de când am început să verbalizez și să mă pot proiecta în viitor, am știut vreau să lucrez cu copiii. Jocurile copilăriei mele constau în exersarea intensă a rolului de educator, cu toate plușurile din casa mea. Pe măsură ce am crescut, interesele mele s-au maturizat în direcția înțelegerii oamenilor, dincolo de ce poate vedea ochiul și ce poate ...

Note de vacanță

Două zile mai sunt din S-a terminat de două săptămâni vacanța noastră, în care am venit amândoi cu cei doi copii, și, chiar dacă nu a fost tocmai o vacanță cum sunt vacanțele oamenilor – cu citit, lenevit, plimbat fără griji, dormit pe plajă, la apus –, deja începe să-mi fie dor. Fusesem amenințată că va fi greu cu doi copii în vacanță, ...

De ce simt nevoia să fac bine

By , , , , Permalink 5

M-am născut și am crescut într-o familie modestă. Unde „modestă” înseamnă că am avut de multe ori zile în care am mâncat pâine cu margarină și sare, sau o supă cu tăieței de casă, ori sos din ceapă călită și bulion, cu mămăligă. Ciocolată mâncam în principal la ziua de salariu a părinților, și atunci aveam o ciocolată pentru toți ...

Hai să râdem!

Mami, tati, hai să râdem! Așa, degeaba? Daaa! Bine, hai!   Așa a început, de vreo două săptămâni, terapia noastră prin râs. La început, doar eu și David am râs forțat, dar apoi bebe Cristian, zis Cel mai serios dintre pământeni, a început să râdă prin imitație, aproape de fiecare dată, iar Eugen, care nu râde niciodată degeaba, a râs de ...

Manuela Ciugudean și Pinguinii (ei) cresc familii fericite

Pinguinii* este numele unei afaceri despre care am auzit multe în ultimele săptămâni. Pinguinii e un loc pentru mame, dar și pentru copiii lor și restul familiei. Este un magazin cu haine și accesorii pentru gravide, dar și pentru mama și tata. E un loc potrivit pentru un baby shower, dar și o cafenea a mamelor care simt nevoia să ...

Acum, nu mâine

By , , , , Permalink 3

De fiecare când se întâmplă ca cineva să plece spre altă lume fără să anunțe în vreun fel sau fără să fi dat semne, îmi aduc din nou aminte că viața e acum și că nicio bucurie nu ar trebui amânată. Niciodată. Nicio cafea, nicio vorbă bună, nicio strângere de mână, nicio felicitare, nicio îmbrățișare, nimic. Am mai scris despre asta, ...

error: Content is protected !!