De ce merge copilul meu la cresa de la 1 an si 6 luni

Persoana cea mai ingrijorata ca il dau pe fiu-miu la cresa de la 1 an si 6 luni este, am observat, ORICINE nu e mama sau tatal lui. 🙂

E prea mic, se va imbolnavi saptamanal, e mai bine acasa cu mama, mai bine chemi bunica, mai bine chemi cealalta bunica, poate ai vreo matusa care vrea sa se mute la voi, de ce nu iti iei bona, saracul, ce va fi in sufletul lui, mititelul, nici nu stie ce il asteapta, va plange mult si zilnic, va dura si doi ani acomodarea, sa te pregatesti, cel mai bine ii este langa mama lui (asta se repeta obsesiv) – puneti-le intre ghilimele si repetati-le de cateva ori ca sa intelegeti muzica ce-mi gadila urechile in ultimele saptamani.
Partea buna este ca eu (si tare ma bucur ca si tatal copilului meu simte la fel 🙂 ) sunt foarte increzatoare ca totul va fi bine. Ca lui #bebeDavid ii va placea la cresa si va merge cu drag, se va juca si se va bucura de orele petrecute acolo. Asa cred eu, poate ma insel, dar inclin sa spun ca nu. 🙂

Pentru ca TOATA lumea – absolut – stie de ce nu e bine sa mearga copilul meu la cresa de la 1 an si 6 luni, am pus pe lista motivele pentru care credem noi ca e bine ca #Prasnel sa mearga la cresa de luna viitoare. Probabil ca unele mi-au mai scapat, dar promit sa ma intorc la lista oricand va fi necesar.

Voila, deci:

  • Va socializa mai mult cu copii de varsta lui. E adevarat ca face asta si in parc, dar nu mereu ne intalnim cu aceiasi copii; in plus, deseori diferentele de varsta sunt foarte mari in interiorul gardului de la locurile de joaca si e mai mult haos decat voie buna.
  • Isi va face prieteni. Copilul meu e acel copil care umbla prin parc cu mana intinsa, nu ca sa spuna o poveste, ci ca sa dea masinuta unui alt copil. De multe ori chiar nu are cui sa o dea. Chiar cred ca relatiile de prietenii se pot lega din frageda pruncie. Poate isi va face si o prietena. 🙂
  • Isi va face un program mai strict de joaca- masa-somn-joaca. Oricat m-am straduit, fiind un copil cu doi parinti activi, recunosc ca nu am respectat orarul la punct si virgula. Nu imi pare rau de asta, stiam de la inceput ca nu il voi creste cu cronometrul in mana.
  • Va invata sa fie independent. Independenta ii oferim si noi, acasa, slava Domnului, dar acolo va beneficia de ea si mai mult. Si ii va prinde bine.
  • Va invata sa ii fie dor de noi. Si noua de el nu mai spun. A-ti fi dor chiar e unul dintre cele mai frumoase lucruri de pe pamant si tare imi doresc sa ni se intample asta zilnic, mai mult decat acum.
  • Va fi salvarea noastra ca sa nu ajungem la Spitalul 9. Oricat ar fi de frumos, de minunat, de mirific (si mai completati voi cu epitete), a fi parinte zi de zi (plus noaptea si in weekend) e obositor, mai ales daca ai parte de un #Prasnel (copil care nu sta locului nicio clipa). Noi am obosit, recunosc, si cand esti obosit nu mai esti asa simpatic.
  • Va invata sa adoarma cu altcineva decat mama sau tata. Pentru siguranta, il trimitem cu el pe ursul Harro (se cheama asa fiindca e de la Harrod’s); s-au imprietenit de curand, ii pune si picaturi in nas, cred ca il va lua si la cresa. Cu somnul am cea mai mare emotie, dar stiu ca va fi bine.
  • Va invata sa respecte regulile. Incepand cu ora la care trebuie sa ajungem la cresa, pana la destinatia fiecarei camere din cresa, va invata, treptat, ca anumite lucruri se fac doar intr-un anumit fel. Deocamdata, vad ca a invatat foarte bine lectia cu “Regulile sunt facute pentru a fi incalcate”.
  • Va sti ca dupa ce se termina programul de la cresa mergem toti trei in parc, la (alta) joaca, mancam fructe, hranim ratele de pe lac, apoi mami alearga, apoi ne mai jucam putin-putin si apoi chiar mergem acasa.
  • Va afla ca exista vacante, in care, de preferat, e bine sa dormi mai mult. Ceea ce ne dorim si noua.
  • Va afla ca poti avea un frate sau o sora cu care sa imparti parintii, jucariile, cartile, desertul, rasetele, plansetele. Odata inceput antrenamentul lui la cresa, noi speram sa ii aratam concret ce presupune asta. 🙂
  • Va invata cuvinte noi, cu siguranta. Si acasa invata, dar in mediul acela clar va fi si mai motivat sa se faca inteles. Pe noi se poate baza oricand ca intelegem ce a vrut sa spuna, desi nu a spus (aproape) nimic.
  • Va invata ca pofta vine mancand. Chiar daca, poate, primele zile nu vor fi lapte si miere, in mod cert dupa perioada de acomodare va vedea partea plina a paharului. Doar seamana cu ma-sa.
  • Va afla ca mai sunt si altii care fac mancare buna ca mama.
  • Va afla ca nimeni nu face glume atat de bune ca ta-su.
  • Va vedea ce aglomerat e traficul din Bucuresti dimineata. Si ne vom aminti si noi, caci aproape uitasem.
20 Comments
  • Anca
    September 9, 2016

    Noi intampinam problema asta cand vine vorba de gradinita. Zilnic mama suna cu lacrimi in ochi si se cearta cu mine pentru ca vreau sa-l duc la gradinita, desi are 2 ani si 9 luni, Pai ce crezi tu ca are cineva grija de el acolo? sta cineva sa-i dea sa manance, au strainii grija mai bine decat bunica lui. Concluzia eternal este ca am ceva cu ea si cu copilul de insist sa-mi bat joc de el. A ajuns sa-mi reproseze fel si fel, sa ma “ameninta” ca atunci cand va fii bolnav va trebuii sa ma descurc pentru ca ea nu sta cu el si uite asa pentru ambitiile mele voi ramane fara serviciu, pentru ca e clar nimeni nu te tine daca iti iei concediu si stie ea ca o sa fie vesnic racit. Cu toate emotiile din lume pentru inceputurile acestei perioade si in ciuda faptului ca aceasta etapa este benefica copilului ma simt uneori ca cea mai rea mama de pe lume. Toti din jurul pare ca ar stii ce este mai bine pentru copilul meu in afara de mine. Toate mamele din parc isi dau cu parerea cand aud ca prefer sa fie in colectivitate decat cu parintii mei. Toata lumea recita aceeasi poveste “cu parintii in bucuresti si il dai la gradinita? da ce, sunt bolnavi sau nu vor sa te ajute? aaaaa….asa vrei tu, o sa-ti para rau si o sa-l retragi, o sa vezi ca nimeni nu are grija de el cum aveti voi sau bunici; vai ce o sa mai plangi si o sa te mai rogi de mama ta , lasa-l ca e mic, nu-ti bate joc de el! Serios, mai nou sa-ti duci copilul la gradinita inseamna ca-mi bat joc de el? Pai atunci eu zic sa-l tin pana se simte el pregatit si cere sa intre in colectivitate, eu propun sa nu mai fie obligatorie nici scoala, pai ce, la 6-7 ani sunt prea mici ca sa stea cuminti in banca atatea ore si sa invete, sa se dezvolte….

    • OanaBotezatu
      September 12, 2016

      Anca, nepotul meu merge la cresa de la 4 luni. A fost singura solutie pentru ca sora mea sa nu isi piarda serviciul. Nimeni din jurul lor nu i-a blamat alegerea, ba din contra, au ajutat-o sa nu se simta cea mai rea mama din lume. Singura diferenta este ca locuieste in Italia, iar acolo intrarea in colectivitate de la o varsta mica este o normalitate. Nu, nu esti cea mai rea mama din lume, ba din contra. Cat despre mamele din parc, poate n-ar fi rau sa le ignori pur si simplu. Numai bine!

  • Ioana
    September 9, 2016

    Draga mea, Alex a inceput cresa la 11 luni si am primit aceleasi “recomandari”. La fel ca si voi am vazut jumatatea plina a paharului, am avut emotii este drept, dar totul a decurs foarte bine. A mai racit si asta este adevarat, insa incet incet isi intareste imunitatea.
    S-a acomodat rapid cu schimbarea, cu doamnele si cu ceilalti copii. De multe ori facea nazuri cand vroiam sa il luam acasa la 18:00. De invatat nu pot spune ca a facut progrese, insa de asta ne are pe noi. 🙂

    • OanaBotezatu
      September 12, 2016

      Ma bucur ca v-a fost bine! De invatat, stai linistita, va invata o viata. 🙂

  • Ralu
    September 9, 2016

    Si noi am dat-o pe Ania la 1 ani si 7 luni la cresa. S-a acomodat in doua zile si acum abia o iau de acolo seara. A stat acasa in cateva randuri, 2-3 zile din cauza unor raceli, dar nu ceva complicat. Invata multe, vorbeste tot mai bine, e vesela si bine ingrijita. Daca alegi o gradinita/cresa buna nu ai de ce sa-ti faci griji.

    • OanaBotezatu
      September 12, 2016

      Sper sa fie si David la fel de curajos! 🙂

    • Gianina
      September 13, 2016

      Buna. La ce cresa ati dat fetita? M-ar interesa o cresa/ gradinita buna. Eu am testat 2 deja, nu pot sa spun ca e numai lapte si miere:(! Sunt si parti pozitive – socializeaza cu copii, se joaca mult si in aer liber ( acasa parca nu aveam atata timp de joaca sau bonele cu care a stat pana sa mearga la gradi il tineau numai in carucior! ) ), dar….. mananca si altceva decat trebuie ( dulciuri! ), invata lucruri urate ( impinge copii in parc, iar la inceputuri musca 🙁 ), a venit cu urechea zgariata rau ( de o unghie mare! ) si nimeni nu recunoaste adeevarul, iar copilul mi-a zis ca a primit “na-na” si dadea din mana in conditiile in care el nu stia ce inseamna na-na si nici nu a luat baie acasa!, a venit cu unele lucruri terminate de clor si cd am intrebat au avut tupeul sa-mi spuna ca nu acolo, sigur am sch eu detergentul ( ac pe care-l fol de la nsterea lui, lucrurile triate pe culori, nici un incident pana acum )! 🙁

  • Eliza
    September 9, 2016

    Buna, eu mi-am dus primul baiat tot la 1 an jumatate, a fost bine. Luni mergem la scoala clasa 0. Argumentele pro in mare parte sunt aceleasi, dar si cele contra. Eu sunt independenta si imi place sa stiu ca in orice moment ma descurc fara ajutorul parintilor. Acum bebe 2 merge si el.Tot 1,5 ani….la aceeasi cresa si de o saptamana plangem…ieri mai mult, azi mai putin. A facut febra, nu prea mananca si cand ma vede pune botic si ma tine strans. Azi am stat la usa dupa ce l.am lasat si in 2 min nu mai plangea. Cand ii zic de copii zice ca vrea la copii….sunt sigura ca este bine ingrijit si ca in maxim o saptamana nu va mai plange la despartire. Nu este usor, dar este cea mai buna alegere pe care am facut-o in cazul primului pui, sunt convinsa de asta. Si eu o am si pe mama si pe soacra, ma ajuta dar numai cand am nevoie. Asa cred ca este normal. Bafta

    • OanaBotezatu
      September 12, 2016

      Eliza, bafta si voua, si la scoala, si la cresa (pentru o mai rapida acomodare). De primele zile imi e si mie teama, dar cred ca va fi ok. Eu sunt setata sa vad jumatatea plina si mai putin drobul de sare. Cat despre alte ajutoare, mama & soacra, la noi e aproape imposibil. Ambele stau foarte departe de noi, la peste 300 de km.

  • Irina
    September 10, 2016

    3 ani e ceva, 1 an si 10 luni e altceva. Unii se adapteaza la cresa , altii nu 🙁 Am o colega care l a “dat ” la cresa pe micut la 1 an si 6 luni si efectiv nu a funcționat. Era crizat, plangea, urla , tipa si a trebuit sa renunte la idee . Deci a luat o bona, ca ei, părinții , aveau joburi. Cineva trebuie sa si muncească. Bona – 2200 ron pe luna. Bona si atat. Cu recomandari, e adevarat. Dar fara curatenie mancare sau alte treburi. Asadar , macar din pct de vedere financiar cresa e o optiune mai buna. Altfel…nu stiu. Cred ca e foarte delicat acest subiect. Fiecare parinte face cum simte si gândește ca e mai bine.

    • OanaBotezatu
      September 12, 2016

      Sunt convinsa ca sunt cazuri si cazuri, Irina. Si evident ca, daca nu se va adapta David, si eu voi renunta la idee. Dar cresa e prima mea varianta si vreau sa incerc. Sincer, cel putin in cazul meu, diferenta cresa-bona este foarte mica financiar vorbind. Dar da, sunt de acord cu tine, fiecare parinte e liber sa faca fix cum crede. 🙂

  • Loredana Curjan
    September 12, 2016

    Fetita noastra a mers la gradinita de la 11 luni. Acomodarea a durat 2 zile in care a stat la gradinita de la 9 la 17.00. Acum are 4 ani si 4 luni si zice ca merge pe veci la gradinita. A fost greu din cauza racelilor in primul an de gradinita, dar am trecut peste ele. Mult succes.

  • roxana
    September 13, 2016

    Daca esti mama don 2015 cum are copilul 1 an jum?

    • OanaBotezatu
      September 18, 2016

      Buna, Roxana! Uite asa: in primavara lui 2016 a implinit 1 an, iar la inceput de octombrie, cand va merge la gradinita, implineste 1 an si 6 luni. Permite-mi sa nu iti spun si ziua lui de nastere. 🙂

  • Cristina
    September 14, 2016

    Si eu vreau sa-mi dau puiul la cresa cand va implini 2 ani ca sa se acomodeze cu in colectiv, sa fie cu copii de varsta lui si sa se invete cu un program asemanator celui de la gradi. Sunt lucruri normale. Deja primesc critici cum spui si tu. Nu inteleg de ce toata lumea e disperata Inca de la nastere sa te intrebe ce faci cu copilul dupa ce nu mai stai acasa. Eu am hotarat sa ne viziteze bunicile(ale noastre stau mai aproape) de la 1 an si de la 2 la cresa sau chiar mai devreme in caz ca nu va functiona cu mamaile. Sunt copiii nostri si alegerea ne apartine. Acomodare usoara lui David.

    • OanaBotezatu
      September 18, 2016

      Multumesc! Da, corect: sunt copiii nostri si noi decidem pentru ei cat sunt mici. 🙂

  • Andra
    November 1, 2016

    Din partea mea numai felicitari. Mi se pare o abordare buna pentru ambele parti (pitici si parinti). Sa nu ignoram faptul ca inveti sa ai rabdare in trafic, sa asculti radio in masina, etc.
    Acum, dupa mai bine de o luna de la lansarea stirii, cum este piticul? Poate asa reusesti sa mai stingi din grijile altora :)).

    Noi avem si am avut bunicii in drumul nostru spre serviciu, astfel ca pitica de 7 acum, de la varsta de 4 luni a plecat la “serviciu” la fel ca noi.

    Happy family va doresc.

    • OanaBotezatu
      November 2, 2016

      Multumesc, Andra. Ma pregatesc sa scriu despre prima luna. Foarte pe scurt, cred ca gradinita i-a adus multe bucurii in prima luna. Revin cu povestea pe larg in zilele urmatoare. 🙂 Numai bine si voua! 🙂

  • Madalina
    July 25, 2017

    Fetita mea merge la cresa de la 1a si 5 l, acum are 2 ani. Cu fix aceleasi reactii m-am confruntat si eu: “Vai, saraca, deja merge la cresa???” Ei bine, pur si simplu adora colectivitatea, le iubeste pe doamnele educatoare si ingrijitoare, s-a acomodat f repede si ii prieste de minune! S-a dezvoltat superb in aceste luni din toate punctele de vedere. Am luat cea mai buna decizie ever, oricum nu am agreat ideea de bona niciodata si era ultima solutie de back-up, iar acum chiar m-am convins de ce mi-a zis una din educatoare in primele zile: locul unui copil este intre copii. A luat doar 2 viroze in 6 luni, pe prima dupa 2 luni de colectivitate. Fii increzatoare, cat mai linistita si va fi bine. Multa succes! 🙂

  • maria
    July 25, 2017

    Ha ha ha chestia asta am avut-o si eu si locuiesc in Atena!! Aceeasi mentalitate nu va fc probleme! Cred ca este vb de cat de deschisa si inteleapta e mintea omului si nu de etnie, soacra si cumnatele mele +sotul meu acelasi lucru mi_au zis ca e mic ,ca raceste ca etc si etc(1 an si 7luni) ,ok si care e problema ?? Eu am fc ceea ce am crezut ca e bn pt copulul meu ,a racit ffff des nu a lasat nici o boala pe care sa nu o ia , apoi a urmat cea mica (9luni am dus-o la cresa ) nu a racit nici macar odat ,slava Domnului, si revenind ,acum ce zic cumnatele si soacra ” aaaa le-a prins bn la copii ca au mers la cresa ,stiu o groaza de lucruri la varsta frageada, au invatat multe,si cu racitul hmmm credem ca depinde de imunitatea copilului” cateva din spusele lor,specific ele fiind grecoaice, eu nu cred in nimeni decat in instinctul meu de mama ,restul sa zica si sa fc ce or vrea nu aplec urechea la nimeni ,toti au ceva de spus ,toti stiu de toate sicand ai nevoie nimeni numai stie nimic si nici nu pot sa te ajute! Mamicilor curaj ,nu va mai lasati influentate , fiecare dintre noi stie ce e cel mai bn pt copilul ei.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *