Foarte obosită, dar mai mult fericită. Povestea a trei zile în care nu am stat deloc

Asta-i prima zi după trei în care nu prea am avut timp să respir. Nu sunt foarte obosită (mai ales că am adormit aseară odată cu băieții și m-am trezit odată cu ei, după zece ore, cu doar două pauze de hrănit micul peste noapte); mai mult sunt fericită că am reușit să fac atâtea lucruri în doar trei zile.   M-am ...

Primul festival de film în familie – Astra Film Festival 2018, la Sibiu

Un festival internațional de film, o familie – noi, doi copii mici, doi părinți care refuză să fie doar părinți 24/24, aproape o săptămână în deplasare la Sibiu, un oraș pe care îl iubim, 9 săli, 128 de filme, 17 documentare despre realități românești, peste 60 de proiecții urmare de sesiuni de întrebări și răspunsuri cu realizatorii, 400 de evenimente ...

Tu cât de bine VEZI?

În urmă cu zece ani, într-o zi de Crăciun, am făcut un accident cu mașina. Era foarte dimineață și soare puternic. Abia plecasem de la ai mei, de la țară, spre București. Eram de serviciu la ziar și trebuia să ajung în dimineața aceea la ședința de sumar. Șoseaua pe care conduceam strălucea, credeam că e umedă, dar era acoperită ...

Ce am învățat în doi ani de grădiniță. Plus un super cadou pentru azi și mereu

Astăzi se fac fix doi ani de când David merge la grădiniță. Habar nu am cum ar fi fost copilul meu acum dacă nu mergea la grădiniță, și nici nu voi ști niciodată, dar mă bucur că s-a întâmplat așa. Și nu e vorba (doar) de cântecele pe care le știe, nu e vorba de cuvintele și expresiile în engleză, ...

#RomâniaPlecată (5). Mihaela, Australia: „Îmi lipsea cel mai tare un dram de speranță că măcar suntem pe un drum”

Am în minte de multă vreme o serie cu povești ale românilor plecați. Acum a venit timpul ca ea să apară, poveste după poveste. Vor fi aici istorii de viață ale unor oameni pe care îi știu, dar și ale unor oameni pe care nu îi cunosc. Vor fi aici vorbe de la români din familia mea, dar și vorbe ...

#UNFINISHED18. Despre infidelități, cu Esther Perel. Plus alte chestiuni care ne interesează și ne pun pe gânduri

Am auzit, în ultimii doi, trei ani, atâtea povești despre infidelitatea de cuplu, încât aproape că am impresia că nicio poveste nouă despre cum ea l-a înșelat pe ea, sau invers, nu mă mai poate surprinde. Citesc online și aflu offline despre atât de multe și de dese despărțiri, ruperi se cuplu, divorțuri, care lasă sau nu copii în urmă, ...

Nu știu. Nu pot. Nu vreau

By , , , , Permalink 4

NU știu să înot, dar vreau să încep în curând să învăț. Poate mai am o șansă. să fac cozonaci, torturi sofisticate, tarte cu pere. Dar ăsta nu e neapărat un lucru rău. Oricum îngrașă. să economisesc banii. Bine, nu e ca și cum aș avea de unde economisi mii de euro într-un an, dar, zic și eu așa, ca idee. să refuz oamenii ...

Alerg împotriva cancerului de sân

A fost prima mea alergare mai lungă și s-a întâmplat acum șase ani. Nu mai alergasem niciodată atât (6 km) fără pauză și habar nu aveam dacă pot să o fac. De fapt, eram convinsă că nu pot. Am îmbrăcat un tricou roz, care îmi venea mulat pe sâni, și, cu muzica în căști, m-am dus la start. Nu mi-a ...

#RomâniaPlecată (4). Alina, Paris: „Ar fi greu să mă întorc”

Am în minte de multă vreme o serie cu povești ale românilor plecați. Acum a venit timpul ca ea să apară, poveste după poveste. Vor fi aici istorii de viață ale unor oameni pe care îi știu, dar și ale unor oameni pe care nu îi cunosc. Vor fi aici vorbe de la români din familia mea, dar și vorbe ...

Vi se pare de glumă cu viața copiilor voștri. Ați auzit de pneumonie, septicemie, meningită?

Pliante mincinoase despre vaccinuri umblă libere prin cutiile poștale ale oamenilor, în anul de grație 2018. Pliantele – care conțin informații false și sunt ștampilate, în mod fraudulos, cu siglele Ministerului Sănătății și ale UNICEF – sunt gândite nu doar să creeze panică în rândul populației, ci mai ales să ducă la scăderea numărului de copii care sunt vaccinați. Și ...

Era severă, dar ne-a învățat carte

Era severă doamna, dar ne-a învățat carte. Perfect adevărat.   Dar.   Odată, mi-am uitat Vocabularul acasă. Vocabularul era un caiet mic, în care, la fiecare literă nou învățată, aveam ca temă să facem un colaj cu multe cuvinte care începeau cu litera respectivă. Tema pentru acasă mi-o făceam mereu, dar Vocabularul îl uitam, căci eram aiurită când îmi pregăteam ghiozdanul. Odată, într-o dimineață, ...

#RomâniaPlecată (3) Cristina Mehedințeanu, Londra: „Dacă las dorul să-şi facă de cap mereu, înnebunesc”

Am în minte de multă vreme o serie cu povești ale românilor plecați. Acum a venit timpul ca ea să apară, poveste după poveste. Vor fi aici istorii de viață ale unor oameni pe care îi știu, dar și ale unor oameni pe care nu îi cunosc. Vor fi aici vorbe de la români din familia mea, dar și vorbe ...

#RomâniaPlecată (2) Ioana Casapu, Berlin: „Când am ajuns la Control pașapoarte, vameșul mi-a spus «Nu plânge»”

Am în minte de multă vreme o serie cu povești ale românilor plecați. Acum a venit timpul ca ea să apară, poveste după poveste. Vor fi aici istorii de viață ale unor oameni pe care îi știu, dar și ale unor oameni pe care nu îi cunosc. Vor fi aici vorbe de la români din familia mea, dar și vorbe ...

#RomâniaPlecată (1) Andreea Molocea, Praga: „Speranța îmi lipsea cel mai tare”

Am în minte de multă vreme o serie cu povești ale românilor plecați. Acum a venit timpul ca ea să apară, poveste după poveste. Vor fi aici istorii de viață ale unor oameni pe care îi știu, dar și ale unor oameni pe care nu îi cunosc. Vor fi aici vorbe de la români din familia mea, dar și vorbe ...

Cum am învățat să gătesc de plăcere. Și ușor

Ouă ochiuri, cartofi prăjiți, gogoși și clătite. Cam atât am gătit (haha) cât am fost acasă la mama. Nu știu cum făcea, dar mama avea mereu timp să gătească pentru noi toți, așa că nu a fost nevoie aproape niciodată să ne facem singuri feluri complicate de mâncare. Când am venit la facultate, în București, nu am (prea) gătit, fiindcă nu ...

Ce am învățat de la tata

E mic Internetul pentru toate lecțiile mele de la tata. Unele dintre moștenirile de la el le-am trecut mai jos, pe unele nu cred că mi le-am amintit acum (dar le adaug, dacă și când îmi mai dau seama). În ordinea venirii în gândurile mele, iată ce am învățat de la tata:   Să muncesc ca o nebună. Nu zic că asta ...

Joacă liberă afară, fără grija țânțarilor și a căpușelor. În sfârșit!

David avea patru luni când l-au ciuruit țânțarii prima dată. Eram la Tulcea, un fel de rai al țânțarilor, și, după ce l-am adormit afară, am zis să stăm la un vin pe malul unui lac de la ieșire din oraș. Îi pusesem la cărucior brățări anti-țânțari și câțiva plasturi (spray potrivit pentru o vârstă atât de mică nu am ...

NeOamenii care ne conduc

By , , , , Permalink 3

"Îmi pare rău, iartă-mă, încerc să nu mai fac." 65 de oameni au murit în urma tragediei de la Clubul Colectiv. Se împlinesc în curând trei ani și nimeni, niciodată, de atunci până acum, nu și-a cerut scuze, nu a zis "ne pare rău, iertați-ne pentru ce s-a întâmplat". Îmi aduc aminte bine multe declarații, multe discursuri, multe interviuri. Un singur "îmi ...

error: Content is protected !!