Bucurii trecute și viitoare. Listă incompletă

By , , , , Permalink 2
Cele mai frumoase amintiri. Scrise mai demult, așa, cum o fi, cum mi-au venit prima dată în minte:
 
Când plouă și te culcușești sub pătură, ții afară doar mâinile, iar mâinile țin o carte. Ai fereastra deschisă, că nu ți-e frică de tunete.
 
Când găsești în sertar un singur pătrățel de ciocolată, pe care ți-e milă să-l mesteci, așa că îl ții pe limbă până se topește.
 
Când mergi în vacanță și uiți, intenționat, telefonul în cameră. Ai cu tine ochii și inima, e destul.
 
Când revezi un prieten drag, după câteva luni de absență, și-l strângi în brațe tare, ca și cum ar fi ultima dată. Iar el te strânge și mai tare, te și doare aproape, dar mai ales te bucură.
 
Când îți suni părinții, de ziua lor sau în orice altă zi, le spui “Săru-mâna” și ei îți răspund, negreșit, cu “Să trăiești”. Și știi că răspunsul lor înseamnă, de multe ori, dacă nu mereu, “Și eu te iubesc”.
 
Când un pui de om te strigă “mama” ca și cum ai fi singura mamă de pe lume.
 
Când îți iese o tocăniță bună. Atât de bună că o mănânci din oală.
 
Când înmuguresc primii pomi. Îți vine să-i mângâi și chiar o faci și știi că oricine te-ar vedea îți înțelege bucuria. Sau ar trebui.
 
Când deschizi ochii și vezi că e lângă tine din nou. Ba se oferă să facă și cafea.
 
Când deschizi ochii după o operație grea și vezi o față zâmbitoare. Știi că totul e bine și, mai ales după ce persoana din fața ta îți vorbești, îți dai seama că nu ești în Rai, ci încă pe Pământ.
 
Când dansezi în ploaie. Sau măcar calci în bălți.
 
Când asculți o melodie pe repeat și dansezi în casă în chiloți și-n maiou, ca și cum nimeni nu te vede. Și chiar nu te vede nimeni.
 
Când mergi pe un drum de țară, pe jos, și oamenii se opresc ca să te întrebe cum o mai duci.
 
Când mănânci turte coapte pe plită, făină, apă, drojdie și un praf de sare. Turte goale și bune.
 
Când râzi în hohote, iar râsul acesta îți amintește că veselia vindecă.
 
Când ajungi la mare prima dată în an și nu vrei decât să te descalți mai repede.
 
Când faci dulceață de nuci. Ca mama.
 
Când joci șotronul în parc, fiindcă ți-a ieșit în cale un șotron și doar nu puteai să-l ocolești.
 
Când te uiți în oglindă și îți place ce vezi, deși nu ai machiaj.
 
Când îți miroase ca în copilărie: a cozonaci, a plăcinte, a portocale din alea bune, a fasole cu cârnați, a varză călită făcută la tuci, a ciocolată de casă, a ceai de mentă în cană de tablă, a mămăligă cu lapte dulce și un praf de sare, a ouă scrob și murături din beci.
 
Când cineva îți ia fața între palme și te privește în ochi și tu știi precis că poți pleca la capătul lumii cu omul ăsta și vei fi bine.
 
Când plivești iarba din grădină, cu mâinile goale, și cu mintea și mai goală.
 
Când vezi un pui de găină în primele zile de viață sau un pui de rață, un vițel abia născut sau un mânz, un cățel sau un pisic.
 
Când scrii de mână.
 
Când asculți melodia de la Teleenciclopedia.
 
Când mergi la un festival cu ultimii bani și uiți că erau ultimii tăi bani și te bucuri.
 
Când miroși florile de salcâm și apoi rupi una și o mănânci.
 
Când îți găsești liniștea într-o biserică ascunsă de lume, într-o zi oarecare, când, de regulă, bisericile sunt goale de oameni.
 
Când iei prima gură de apă după câteva ore de arșiță.
 
Când te plimbi printr-un câmp de maci și ți se pare vis.
 
Când mănânci prima dată în an porumb fiert, cu sare.
 
Când vizitezi un loc drag din copilărie și ți se pare, deodată, că ești mult mai mare decât credeai: trebuie să apleci capul ca să intri pe ușă, camera aproape că nu te încape, patul în care dormeai și masa la care scriai ți se par ca de păpuși, păpușile cu care te jucai ți se par prea mici, deși altădată erau cât tine.
 
Când faci bagajul de vacanță și pui în el trei cărți pentru care aștepți timp.
 
Când devii mamă și îl ții prima dată în brațe și știi că de acum încolo bucuria lui depinde în primul rând de tine.
 
Când simți miros de flori de tei.
 
Când găsești puterea de a o lua de la zero, deși ți se pare că e cel mai greu lucru pe care a trebuit să-l faci vreodată. Dar îl faci, și te rogi să poți, și apoi poți.
 
Când te bagi la somn și îți dai seama că ziua nu a trecut în zadar, ba chiar din contră.
 
Când știi că însemni ceva pentru el și-ți spune asta când tu tai roșiile în salată.
 
_______________
***Și las deschisă lista cu motive de bucurie, trecute sau viitoare. 🙂
1 Comment
  • Ioana
    April 27, 2020

    Mi-a placut articolul, big like 😀

Leave a Reply to Ioana Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


error: Content is protected !!