Toate cafelele noastre impreuna

Primul cadou pe care i l-am dat a fost un borcan cu boabe de cafea. A fost un cadou (cu intarziere) de ziua lui si motivul pentru care am decis, dupa ce am amanat vreo doua saptamani, sa ne cunoastem.

Ne-am cunoscut intr-o duminica, m-a invitat la o cafea. A intarziat vreo 40 de minute, dar a fost mai bine asa, caci oricum nu stiam cu ce sa ma imbrac. Prima cafea din viata noastra impreuna a fost pe o terasa a unei cafenele italiene. Era cald si soare si eu vorbeam mult, cel mai mult din viata mea, ca sa imi ascund emotiile. Ar fi vorbit si el, dar, tarziu am aflat, nu a vorbit fiindca nu l-am lasat. De la cafenea, am plecat in parc, iar de acolo, in alt parc, am fi facut orice ca sa mai stam impreuna.

Era ora opt seara cand am plecat spre un restaurant libanez. Ca prin vis imi amintesc ce ne pusesera oamenii pe masa, as fi mancat si cu ochii niste humus, dar pana la urma am mancat doar cateva bete de morcov si alea cred ca mi-au ramas in gat, nici nu stiu daca am reusit sa le mestec. Parca pluteam, probabil ca sunt fluturii, m-am gandit. De la restaurant, am luat-o pe scurtatura – si asa am aflat ca el nu prea le avea cu scurtaturile. Sau poate doar s-a dat de gol ca are, ca si mine, o tona de emotii. A gresit drumul o data. Apoi inca o data si apoi, daca tot l-a gresit din nou, ne-am mai plimbat prin oras vreo ora , cu masina.

Se facuse 12 noaptea, eram plecata de acasa de la 3. Nu imi era nici sete, nici foame, nici nimic. Si ma tot intrebam ce are barbatul asta de nu indrazneste sa ma tina de mana. Nici nu m-a pupat, macar pe obraz, cand m-a condus acasa. O fi timid, mi-am spus.

davidoff-cafe-creation-superieure-horizon_hppytude-3

A fost timid vreo doua saptamani, timp in care ne-am vazut zi de zi, uneori de trei ori pe zi. Ne vedeam dimineata, mergeam la o cafea inainte de birou, apoi ne vedeam la pranz, in pauza de masa de la serviciu, apoi ne vedeam seara, in parc. Uneori beam sampanie in pahare carate intr-un rucsac rosu, in care erau si o lesa, o minge si un laser – pentru cainele Puskin, care ne insotea la plimbarea de seara. Niciodata in tot timpul acesta nu ne-am atins mana pe mana, piele pe piele. Exceptand un mic moment cand, la o cafenea, intr-o dimineata, am luat paharul cu zahar amandoi in acelasi timp si ni s-au fastacit si degetele, si vorbele.

Borcanul cu boabe de cafea pe care i l-am daruit atunci este acum intr-un dulap din bucataria noastra. Nu am macinat boabele nici acum, le pastram asa pentru totdeauna. Fiindca ele sunt inceputul unei iubiri si al multor momente perfecte.

Am baut impreuna vreo 3220 de cafele.

Exceptand dimineata cand am nascut (in care el a baut cafele cat pentru un an pe holurile spitalului) si inca doua dimineti in care am fost plecati, fiecare singur, si, deci nu ne-am inceput ziua impreuna, am baut cafeaua doar in doi. In bucatarie, in pat, pe jos in sufragerie, in cada, la mare, la munte, la cort, la 5 stele, la Viena, la Istanbul, in Italia, in Grecia, in Bulgaria, la tara, la oras, la Moldova, in Dobrogea, pe dealuri, pe campii, pe faleza Dunarii la Tulcea, pe bloc, pe balcon, pe prispa, in gradina, in iarba, in nisip. Sunt sute de locuri de care ne leaga tot atatea momente. Momente in care am ras sau am plans. Toate, la un loc, sunt parte din viata noastra de pana acum si din cea viitoare.

Toate sunt cele mai frumoase cadouri pe care ni le-am daruit zilnic, sunt darurile noastre cele mai scumpe pentru care nu am avut nevoie niciodata de vreun motiv ca sa le bifam.

Cand am fost invitata de Davidoff Café sa scriu despre cel mai exclusivist cadou pe care mi l-as dori, m-am gandit cafelele noastre impreuna. Nu imi doresc altceva mai mult pe lume decat sa bem in continuare sute de cafele unul langa altul. Fara un motiv anume, fara vreo celebrare aparte, doar cu bucuria simpla de a imparti un ritual atat de simplu. Eu – neagra si cu miere, el – cu lapte si cu zahar brun. Eu – mai repede, el – mai pe indelete. Uneori cu gandurile impreuna, alteori fiecare cu gandurile lui, uneori cu agenda si cu laptopul in fata, alteori doar cu ochii la oamenii de pe strada, uneori in liniste, alteori vorbind, uneori de mana, alteori – nu.
Cata vreme vom avea asta, ne va fi cel mai bine. Cu absolut tot ce este pe langa ne vom descurca, n-am niciun dubiu. 🙂

***

De dragul jocului si al emotiilor, dau mai departe invitatia Davidoff Café – care lanseaza luna aceasta o editie limitata, Davidoff Café Création Supérieure Horizon, o cafea premium, un blend din boabe alese din regiuni de crestere exclusiviste, din Africa de Est si Brazilia. Va invit, intre 17 si 23 noiembrie, pe Facebook si aici, pe blog, sa imi spuneti care este cel mai exclusivist cadou pe care v-ati dori sa il primiti.

Cele mai frumoase trei raspunsuri vor fi premiate cu, desigur, cafea, si o minunatie Cup & Candle,. Castigatorii vor fi selectati pe 24 noiembrie. Fiecare cadou va contine: un pachet de cafea macinata Davidoff Café Création Supérieure Horizon, o cutie cutie de cafea instant Davidoff Café Création Supérieure Horizon, o cana Davidoff si o lumanare handmade Cup & Candle – lumanare din ceara naturala de soia, turnata in portelan vintage de colectie.

davidoff-cafe-creation-superieure-horizon_hppytude-4

davidoff-cafe-creation-superieure-horizon_hppytude-1

 

#Davidoff #DavidoffCafé #CréationSupérieureHorizon #LimitedEdition #coffee #Happytude #HappyGift #CupandCandlebyOanaBotezatu

 

Fotografii: happytude.ro, foto produs Davidoff Café

21 Comments
  • aura
    November 17, 2016

    Dupa ce am citit povestea cafelei tale cu dragoste m-am gandit care ar fi “cel mai cel”cadou pe care mi l-as dori acum. Si am zis ca aroma cafelei din visul meu s-ar asorta foarte bine cu o picatura de tandrete care sa incalzeasca sufletele chircite de dor. Cam asta ar fi cadoul meu visat!

  • Flower
    November 17, 2016

    Cel mai exclusivist cadou ar fi o calatorie intr-o alta ,,lume”, un loc cu o priveliste senzationala in care sa am posibilitatea sa experimentez/explorez cu toate simturile. Nu vreau sa nominalizez locul, fix cum vizualizez acum cu ochii mintii: dimineata, muntii de dupa care rasare soarele, cafeaua calda aburind, zumzet, liniste, calm, impacare.

  • Popescu
    November 17, 2016

    Foarte frumoasa povestea voastră!Despre cafea,ce sa zic…?O iubesc pur si simplu,in special scurta cu puțin lapte si cu zahăr,o savurez îndelung si ma bucur de fiecare cafea de peste zi,dar in special de cea de dimineața si cea de la prânz.O iubesc atât de mult încât disting si câteva dintre mărci.Dar da ,cel mai important este sa o bei cu persoane dragi,atunci cafeluța devine si mai buna…Eu o beau de multe ori si singura,ma ajuta sa-mi planific ziua,cea de la prânz ma ajuta sa diger (atât prânzul cat si intamplarile de peste zi),iar cea de seara(de obicei e decafeinizata )ma ajuta sa ma relaxez…!Aaa sorry,trebuia sa scriem despre cadouri,nu despre cafea?Pai cadou…sincer nu îmi doresc nimic exclusivist,eu îmi doresc sa păstram dragostea vie (eu si soțul meu),puiul meu de om sa crească mare si sa realizeze tot ce își propune,sa fim sănătoși si sa continui sa savurez cafeaua mea perfecta!De fapt acum realizez ca deși par dorințe simple,sunt dorințe mari.

  • Fatma Ruxandra Yilmaz
    November 17, 2016

    Sunt convinsa ca e un dar oferit muritorilor! Este licoarea care imbina perfect doua tipuri de hedonizari.Mangaie simturile atunci cand este degustata, si atinge intr-un mod misterios si sufletul. Relatia mea cu cafeaua este una de dragoste, iremediabila, pt totdeauna. Imi aduce aminte de acasa, de Turcia, unde din cauza evenimentelor politice nu mai pot ajunge. Cafeaua diminetilor mele are miros de Bosfor, leandri din Efes si cafenelele din cartierele catifelate, vechi, obosite si vii in acelasi timp ale Istanbulului.
    Cand ti-e sufletul sfaramat de dor….nu mai ai dorinte pt cadouri exclusiviste. Probabil o cafea buna e suficient. Ar fi ca o mangaiere, ca un gest de tandrete pentru zilele in care ti-e greu.
    Da, cred ca el mai exclusivist cadou ar fi un Davidoff Caffe si un tort maaaare cu aroma de cafea. Atat.

  • Oana
    November 17, 2016

    Ce frumos! Povestea mea nu e despre bautul cafelei impreuna pentru ca doar eu beau cafea zilnic. Dar sunt zile, fff rar, cand cu drag fac cafea pentru amandoi iar una din cafele are mai mult lapte decat cafea si in care un baietel drag inmoaie biscuiti in ea. Cadoul pe care mi l-as dori…un termos simplu, verde.

  • Mariana Hoaghea
    November 18, 2016

    Am citit cu drag povestea dvs.si mi-am amintit emotiile inceputului de relatie cu sotul meu.Este minunat “acel”inceput,acele ore,zile iar apoi ani,in care inima tresalta cu gandul la cel iubit!Eu am tot ce mi-am dorit!A trecut vremea cand imi doream lucruri materiale.
    Acum am familia pe care mi-am dorit-o,un sot care ma iubeste si doua minunatii de fete pentru care as face orice!
    Tot ce imi doresc este sanatate,pentru mine,pentru ei,si sa ne bucuram unii de altii mult,mult timp!

  • Elena Mocanu
    November 18, 2016

    Ursulețul cu care mă jucam când eram mică. As fi vrut să îl mai am si sa il ofer nepoatei mele.

  • Rotar Diana
    November 19, 2016

    Draga Oana,

    Zilele acestea am primit de la Maria cel mai frumos cadou , este unic si fara sa sarbatoresc ceva. Ma aflam in bucatarie im timp ce Maria imi aduce o inimioara decupata si colorata de ea. Inimioara e usor hazlie, putin mazgalita si cu o forma asemanatoare unei inimi. Nu ne pricepem prea bine la decupat, dar gestul ei si modul in care mi-a daruit-o, m-a cucerit. Copiii nu asteapta zilele de nastere pentru a ne darui ceva si sunt spontani, putem invata de la ei ca, a darui
    nu costa prea mult si nici nu tine neaparat de un motiv. Multumesc fiicei mele pentru cadou si pentru vorbele minunate spuse aproape in fiecare zi “Te iubesc mami , iti multumesc ca ai grija de mine”.

    • Rotar Diana
      November 19, 2016

      Draga Oana,

      Zilele acestea am primit de la Maria cel mai frumos cadou , este unic si fara sa sarbatoresc ceva. Ma aflam in bucatarie im timp ce Maria imi aduce o inimioara decupata si colorata de ea. Inimioara e usor hazlie, putin mazgalita si cu o forma asemanatoare unei inimi. Nu ne pricepem prea bine la decupat, dar gestul ei si modul in care mi-a daruit-o, m-a cucerit. Copiii nu asteapta zilele de nastere pentru a ne darui ceva si sunt spontani, putem invata de la ei ca, a darui
      nu costa prea mult si nici nu tine neaparat de un motiv. Multumesc fiicei mele pentru cadou si pentru vorbele minunate spuse aproape in fiecare zi “Te iubesc mami , iti multumesc ca ai grija de mine”.

  • Amalia P
    November 19, 2016

    Invitatia ta reprezinta un frumos exercitiu de imaginatie si cunoastere de sine. Nu m-am gandit niciodata care ar fi cadoul exclusivist pe care mi-ar placea sa il primesc. Acum….daca ma gandesc la aceasta….gandul ma duce la o experienta pe care, poate, as vrea sa o traiesc si nu la un obiect anume. M-as gandi poate la o calatorie undeva in Orientul Indepartat, unde cafeaua (fara de care, marturisesc, nu pot trai 🙂 ) s-ar integra perfect. Da….o calatorie! 🙂 insotita si de o carte….:)

  • Alina Codrean
    November 19, 2016

    Ador cafeaua, desi sotul meu nu bea, momentul il impartim impreuna, el cu o cana de ceai sau cu o cacao cu lapte.
    Am citit articolul tau care m-a facut sa te cunosc cumva mai bine si sa vad de ce copilul vostru e atat de minunat si happy, caci voi sunteti doi parinti ce au umplut casa cu iubire si intelegere.
    Si noi avem asta, dragostea asta care credeam candva ca nu exista, dar o avem si o traim zi de zi si cumva sunt recunoascatoare in fiecare zi lui Dumnezeu si oamenilor din jur pentru fiecare zi ce trece si suntem sanatosi si impreuna, de aceea cred ca, cadoul exclusivist ( ce mi-l doresc de ceva timp insa mereu am gasit altceva de cumparat cu banii pe care i-as da pe el ) este un ceas model boyfriend de la o anumita firma cool, pe care atunci cand il voi privi sa imi aminteasca cat e de pretios timpul, care fie vorba intre noi trece mult prea repede, si ca trebuie sa ne bucura de absolut fiecare zi ce trece, sa ne bucuram de oamenii pe care ii iubim si care inca sunt langa noi si sa ne bucuram de viata indiferent de cat e de grea uneori, sa facem Rai din ce avem si sa pretuim orice clipa.
    Viata e minunata!
    Viata merita savurata, exact ca si o cafea, fie ea amara, dulce, scurta, lunga, cu lapte si miere sau neagra cu un strop de zahar!

  • Alinuta
    November 19, 2016

    O cafea fierbinte ar fi cea mai potrivita pentru servit in doi, sa ne incalzeasca inimile si sa emane caldura dragostei noastre!

  • NEAGOE IULIA
    November 19, 2016

    Un inel de logodna. Da, dupa 6 ani de casnicie 🙂
    Legat de cafea, mi-as dori sa testez o cafea usor fructata.

  • Aurelia Dumitru
    November 21, 2016

    Frumoasa povestea…daca ma gandesc bine tot cafeaua ne-a tinut si pe noi impreuna…nu incetam sa experimentam cafele,cafenele,soiuri😀este cred cel mai cumparat “aliment” din casa noastra. Desi avem un expresor foarte iubit,cumparat acum 3 ani de Black Friday si carat dupa noi inclusiv in concedii, cred ca e momentul sa ne daruim un expresor automat,cu rasnita.asta imi doresc! Si inca milioane de cafele alaturi de dragul meu😍

  • Rica
    November 21, 2016

    Bună,
    îmi doresc atât de mult un atelier- magazin în care să lucrez și să-mi expun piesele pe care le fac, încât am momente în care mă visez cu adevărat în el! Lucrez cu lutul polimeric, dar am învățat și lucrul cu argintul. Nu cred că există un cadou mai exclusivist pentru mine decât să iau o pauză și să beau o cafea buuună-bună în atelierul meu.

  • Vera
    November 21, 2016

    Pe măsură ce ne maturizam,realizam ca cele mai frumoase cadouri nu pot fi cumpărate.Cred ca sunt atipică si nu-mi doresc cadouri scumpe…pentru mine un cadou exclusivist ar fi o zi în pijamale,așa spun eu la o zi liberă,o zi în care să mă trezească cu o cafea amară si cu puțin lapte,o zi în care să fim noi doi,sa povestim ,sa ne uităm la filme si să ne bucurăm unul de altul,asa cum o facem de 23 de ani si să ne mirăm cum de nu ne-am plictisit unul de altul.😃Nu pot explica cum de cafeaua e băutura mea preferată si ca niciodată nu pot refuza o invitație la o cafea,norocul meu e ca sunt hipotensiva si îmi face bine.
    Si mi-as mai dori un cadou,exclusivist pentru mine,un curs de cofetărie unde sa învăț să finisez torturile pe care le fac cu dragoste pentru cei dragi.💗💗

  • Dana
    November 22, 2016

    O altfel de viața cu emoții, trăiri si bucurie. In care sa nu încapă nimic urat sau rau. In care eu si fetița mea iubita sa avem multe vacante cu nisip fin si ape albastre ca ochii ei limpezi. In care fericirea sa fie la ea acasă si pe care sa o vad transpusa in surâsul ei magic de copil.

  • ALINA GHEORGHIESCU
    November 22, 2016

    O zi de rasfat pentru mine. Care sa inceapa cu o cafea buna, cu spuma de lapte si zahar brun, sa continue cu masaj si terapii pentru fata si corp (ceva la spa), un pranz usor urmat de inca o cafea minunata, si doua ore de shopping numai pentru mine. De cate ori plec la cumparaturi, ajung, inevitabil, sa cumpar copiilor ce le trebuie.
    De 8 ani nu mai stiu ce inseamna o baie cu spuma, lumanari si timp cu mine. O zi numai pentru mine, da, asta ar fi un cadou exclusivist!

  • Anca Manescu
    November 22, 2016

    Eu o sa fiu ceva mai practica si o sa spun ca cel mai tare imi doresc ca in fiecare an sa pot pleca in cel putin 3 calatorii alaturi de sotul si fiica mea. Si as incepe cu Istanbul, Tokyo si New York. Cam asa arata pentru mine cadoul exclusivist .

  • Andra
    November 22, 2016

    Pentru noi cafeau este o alta forma de dragoste intre doi oameni. La noi dainuieste de peste 15 ani aceasta dragoste matinala, in care primul pregateste cafeaua pentru cel de-al doilea. El face cafeaua perfecta, eu fac cafeaua minunata, si asta doar pentru noi.

    Cadou pentru noi doi ar fi o excursie gastronomica in Tara Bascilor, caci ne place sa vedem culori si sa simtim gusturi. Lucruri materiale nu ne intereseaza.

  • carmen andrei
    November 22, 2016

    Era ziua mea, o zi urata de decembrie in care ma gandeam de ce nu am plecat cu niste amici la sky, eu nu schiez dar orice era mai bine decat sa stau acasa de ziua mea. In acea zi a sunat El, era in Bucuresti pentru 1 zi si se gandise ca era o idee buna sa ne vedem. Am ezitat deoarece trebuia sa fac pe gazda pentru ai mei care veneau sa ma vada de ziua mea insa stiam ca o sa scap destul de devreme, ca atare ne-am vazut la Chocolat in Dorobanti. Nu o sa uit clipa cand l-am vazut la masa, ajunsese inaintea mea, imbracat intr-un pulover verde care ii scotea in evidenta trupul sculptat de anii indelungati de fotbal, arata ca un zeu, ca cel din filmul Razbunatorii, doar ca nu era blond…:) Primul gand care mi-a trecut prin cap a fost ‘Hehe, barbatul asta trebuie sa fie asaltat de femei, nu mersi, nu am nevoie de un barbat asa atractiv sa mor de dorul lui, no way, nu sunt eu asa fraiera…:)’ Da, asa am gandit atunci si asa m-am comportat, ca atare cateva zile mai tarziu cand m-a sunat si mi-a zis ca el doreste sa fie cu mine, ca nu conteaza distanta, el traind in Milano, am ramas masca…Si am inceput o relatie la distanta care a durat 4 ani, singura mea iubire neconditionata, de fapt cred ca a fost prima data cand am iubit cu adevarat, lucru ce el m-a invatat cu rabdare si o daruire rar intalnita. Ne-am despartit pentru ca planurile noastre de viitor nu sunau la fel insa va avea locul lui special in inima mea pt totdeauna si cum intrebarea ta era ‘Ce anume cadou imi doresc de acum incolo”..?! Imi doresc sa mai iubesc asa inca o data, sa am puterea sa mai cred ca mai pot iubi asa inca o data. PS. Si pentru ca e vorba de cafea, tot el m-a facut sa imi placa sa beau cafea ducandu-ma la un mic club/bar din La Monza unde am baut cel mai grozav esspresso ever, acela pe care italienii il beau in picioare, in drum spre servici, de atunci am devenit si eu o fana a cafelei bune…:)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *