#MamaInAltaTara. Ce a invatat Andrada despre parenting in Elvetia

Ce a invatat Andrada despre parenting in Elvetia si cum decurg primele luni din viata unui bebelus nascut in republica federala cu 26 de cantoane si 4 limbi oficiale. Andrada este o cititoare a blogului si mama unei fetite de aceeasi varsta cu David. Sper sa le facem cunostinta intr-o zi. 🙂

Iata povestea Andradei.

Locuiesc in Elvetia de 5 ani, iar de 6 luni sunt mamica unei minunate fetite, care rade neincetat, Emma Sophie.

Despre ce inseamna sa iti cresti copiii in Elvetia invat cu rabdare, asa cum se fac mai toate lucrurile pe aici. Am invatat ca poate fi o realitate ca mama si tatal sa aiba acel sprijin necesar si valoros din partea persoanelor care ii asista la nasterea copilului, am invatat ca maternitatea incepe mult mai frumos atunci cand iti sunt respectate cererile si cand ai o moasa care iti ofera sfaturi corecte si utile in primele zile acasa, in care abia incepi sa-ti cunosti copilul. Si am mai invatat un lucru: ca oricat de civilizata ar fi tara in care traiesti, oricat de buna este abordarea maternitatii si oricat de multe idei si studii am avea la dispozitie, un singur lucru e necesar pentru ca un copil sa creasca frumos – iubirea neconditionata.

SARCINA

A fost asa cum am visat. O perioada plina de iubire, de nerabdare, de simtit pe din doua. O deplinatate care intra in ritmul inimii. Stiam de la inceput ca vreau sa nasc natural si am ales spitalul din cantonul in care locuim. Asigurarea de sanatate preia toate costurile unei nasteri, indiferent daca alegi sa nasti la spital sau acasa; inclusiv costurile unui curs de pregatire inainte de nastere si costurile a zece sedinte de consiliere cu o moasa, care vine la tine acasa dupa ce ai nascut.

Inca din timpul sarcinii, trebuie sa faci o asigurare de sanatate prenatala pentru bebelus. Dupa nastere, noi am primit acasa o factura pe numele meu, pentru serviciile din timpul nasterii si al spitalizarii, care a fost de 2.000 de franci (aprox. 8.000 de lei), si o factura pe numele micutei, pentru venirea pe lume, care a fost de 800 de franci (aprox. 3.200 de lei). Cum spuneam costurile au fost decontate de asigurarea de sanatate. De precizat ca acestea sunt costurile doar pentru nastere. Apoi mai sunt costuri pentru ginecolog (o data pe luna, pe toata perioada sarcinii, daca totul merge bine), costurile pentru analize de sange si pentru moasa care te viziteaza acasa. Si acestea se deconteaza.

In saptamana 36 de sarcina poti vizita spitalul in care vei naste, se intocmeste dosarul cu toate detaliile legate de sarcina si se noteaza eventualele dorinte ale mamei legate de nastere. Pentru ca da, in Elvetia, daca totul decurge in mod normal, ai posibilitatea de a naste asa cum vrei tu! Spitalele sunt in general echipate cu sali pentru nastere in apa, in cazul in care iti doresti asta, specialisti in hipnoza, acupunctura si masaj, iar pozitia este la alegerea ta.

NASTEREA

Cu toate ca elvetienii incurajeaza nasterea naturala, un copil din trei se naste prin cezariana. Faptul ca isi pot alege medicul si spitalul in care vor naste, nevoia de control si siguranta – toate acestea determina multe mamici de aici sa aleaga cezariana.

Puiul nostru a decis ca este momentul sa vina pe lume cu o saptamana inainte de termen. La ora 18:00 eram la spital, iar la 20:43 micuta era deja cu noi, spre uimirea tatalui sau, care isi pregatise provizii de biscuiti si numere de telefon pentru a comanda pizza in miez de noapte, in cazul in care travaliul avea sa fie unul lung.

Copilul nostru venit pe lume lin, cu mult calm, asistata de doua moase si un tatic emotionat nevoie mare. Esenta iubirii noastre si a miracolului. Mi-a fost pusa imediat pe piept, iar medicii mi-au respectat decizia de a nu-i taia imediat cordonul ombilical. Am avut tot timpul din lume sa o simt la pieptul meu, sa ii aud inimioara batand. Tati a ajutat la masuratori si la prima examinare, chiar langa mine, iar fetita nu a plecat nici o secunda de langa noi. Micuta a supt imediat, cu pofta, iar asistentele ne-au lasat pe toti trei sa ne traim momentul magic fara graba. Am ajuns in camera la ora 1 dimineata si am fost intrebata daca vreau sa dorm cu bebe in pat sau daca il tin langa mine, in patutul lui. Mi-am strans fetita la piept si am adormit amandoua, nedespartite.

ALAPTAREA

Dupa nastere am ramas trei zile in spital. Au fost trei zile grele din punct de vedere al alaptatului, pentru ca nu aveam inca lapte, cu toate ca bebe a fost pusa la san imediat dupa nastere. Asistentele au fost prezente in permanenta langa mine pentru a ma incuraja. Chiar si la 3 dimineata cand, deznadajduita fiind de faptul ca micuta plangea, iar eu nu aveam cu ce sa o hranesc si am intrebat daca ii dam lapte praf, asistenta mi-a examinat sanii si presand, mi-a spus: Cum sa nu aveti lapte? Sigur ca aveti, ia uiati! Evident ca in acea minuscula picatura de lapte si in atitudinea asistentei eu am vazut salvarea, m-am linistit, am trecut peste durerile de sani si laptele a venit, iar eu am reusit sa imi hranesc copilul.

Aici, alaptatul este recomandat timp de cel putin 4-6 luni, iar in cazul reintoarcerii la lucru, alaptatul la locul de munca este considerat ca timp lucrat si este remunerat. Angajatorul este obligat sa puna la dispozitia mamicii un loc adecvat unde aceasta se poate intinde si-si poate alapta copilul. De exemplu, daca mamica lucreaza sapte ore pe zi, ea are dreptul la o pauza de alaptare de o ora si jumatate. Putine sunt insa mamele care decid sa alapteze.

PRIMELE LUNI

In primele zile acasa, sfaturile moasei care ne vizita au fost de nepretuit, mai ales ca micuta scazuse destul de mult in greutate; o cantaream inainte si dupa fiecare masa. Moasa a monitorizat atat evolutia bebelusului, cat si recuperarea mea post-partum, ne-a raspuns cu rabdare la toate intrebarile si ne-a fost ghid practic atunci cand am avut cea mai mare nevoie.

Aici sunt recomandate iesirile in aer liber chiar din primele zile de viata a bebelusului, iar noi am profitat din plin de primavara care incepea sa se instaleze odata cu venirea pe lume a micutei. Elvetienii sunt foarte simpatici atunci cand vad bebelusi pe strada: se opresc, zambesc, te intreaba cum il cheama si ce varsta are. Chiar daca la inceput aveam o senzatie ciudata si mi se parea deplasat, in timp m-am obisnuit.

Vaccinurile nu sunt obligatorii, dar sunt recomandate si se fac incepand cu varsta de doua luni.

CRESA

In Elvetia, concediul de maternitate legal este de trei luni si se plateste cu 80% din salariu.

Costurile in ceea ce priveste cresa se ridica la peste 30 % din veniturile parintilor, iar locurile sunt putine. Inscrierea se face pe o lista cantonala imediat ce ai aflat ca esti insarcinata, dar nu iti garanteaza faptul ca vei prinde un loc. Exista evident si varianta unei crese private, dar si acolo locurile sunt foarte putine, iar costurile exorbitante.

Cresa la stat costa in jur de 2.500 franci pe luna (aprox. 10.000 de lei), 5 zile pline pe saptamana). Cresa la particular ajunge in jur de 4.000 de franci (aprox. 16.000 de lei). (Este important de precizat, in acest context, si salariul mediu care este, in general, de aproximativ 6.000 de franci pe luna).

Cresa este structurata astfel incat o educatoare are in grija cel mult patru copii, iar daca sunt bebelusi cel mult doi. 

Iata de ce un mare numar de mamici prefera sa ramana acasa si sa se ocupe de cei mici. Eu am ales sa stau acasa in primul an de viata al fetitei, dar pot face asta pentru ca lucrez impreuna cu sotul meu.

Un lucru important se intampla cu cei mici in Elvetia. datorita faptului ca se nasc intr-o tara in care sunt recunoscute patru limbi oficiale (germana, franceza, italiana si retoromana), copiii invata de mici doua limbi straine, iar asta se intampla foarte natural si foarte simplu. La scoala, prima limba straina e introdusa din ciclul primar. Mai pe larg despre ce se intampla la gradinita si apoi la scoala, voi povesti intr-un alt episod, dupa ce mai creste Emma. 🙂

Foto: arhiva personala