#Interviu. Sorina Fredholm: „Mai mult decât mâncarea din farfurie, cea pentru suflet ne menţine pe calea cea bună”

Urmăresc constant ce mai face Sorina și, chiar dacă nu mă dau în vânt după quinoa, când văd cum arată mâncărurile pe care le facea ea (și care conțin uneori și quinoa), mi se face poftă și aș încerca. Îmi place Sorina în primul rând fiindcă nu e o vegetariană extremistă și obositoare – nu încearcă să-ți bage cu forța laptele de cocos în meniu, nici să te amenințe că nu vei mai fi sănătos dacă nu vei face ca ea. E liniștită cu alegerea ei și, dacă o întrebi de ce a ales să mânânce ceea ce mănâncă, îți povestește despre asta fără să te facă să te simți vinovat că tu iar ai mâncat o merdenea. Și eu cred că fix asta e abordarea care dă roade pe termen lung: relaxarea în tot ceea ce faci, bunul-simț și măsura în tot ceea ce ține de alegerile tale.

Fiindcă îmi place modul în care vede ea lucrurile, aveți în față acest interviu. Care nu este doar despre mâncare, veți vedea. Citit printre rânduri, este despre fericire. 🙂

 

Exces de sinceritate: în timp ce scriu aceste întrebări, mă ocup şi cu mâncarea unui pateu cu brânză sărată, ba chiar am şi o cafea cu lapte şi cu miere lângă. Sunt, ca mulţi alţii, într-un butoi plin de carbohidraţi din care nu pot evada. Care e varianta ușoară ca să o apuci, uşor, uşor, pe calea cea bună a mâncatului sănătos?

Nu cred că neapărat carbohidraţii sunt problema aici. Carbohidraţii din surse sănătoase trebuie să facă parte din dieta ta. Însă când vorbim de pofte sau un dezechilibru în dietă, aici apar problemele. O abordare bună şi de termen lung este să îţi identifici aceste pofte, să îţi asculţi corpul, să înțelegi de ce are nevoie şi să găseşti variante sănătoase pe care să le introduci în dieta ta. Un exemplu: dacă ai poftă de dulce, introdu mai multe legume dulci în mâncarea ta – la prânz încearcă o mâncare care are cartof dulce şi sfeclă coaptă, quinoa, spanac şi sos tahini. Este de vis. Şi vei vedea cum această mâncarea te va satisface îndeajuns încât să nu îţi mai doreşti şi acea merdenea în drum spre casă. De asemenea, e important să ai la îndemână snack-uri sănătoase, să te hidratezi, să faci puţină mişcare, să iubeşti – toate astea te vor ajută să ai şi o dietă echilibrată

Cum a fost la tine, tu ai mâncat dintotdeauna că la carte?

Sunt prea multe cărţi care te învață să mănânci că la carte. 🙂 Există atâtea teorii care îţi spun ce e bine şi ce e rău să mănânci. Însă nu suntem toţi la fel, fiecare are nevoi şi gusturi diferite. Eu cred în teoria bio individualităţii, unde cel mai important este să te cunoşti pe ţine şi ce anume îţi doreşti. Eu am început să mănânc cum cred că este bine pentru mine în momentul în care am început să fiu interesată şi conştientă de asta.

De câţi ani mănânci tu corect şi cum ţi-a afectat asta viaţă?

Am început să cochetez cu o alimentaţie conştientă şi sănătoasă în 2007, când m-am mutat în Bucureşti şi am început să merg la sală, ceva cu totul nou pentru mine, eu făcând parte din generaţia cu scutire la sport. Însă pot să spun că stilul meu de viaţă a devenit unul echilibrat de aproximativ cinci ani, de când am devenit vegetariană, am început să practic yoga şi am dezvoltat o pasiune pentru gătit. De atunci, interesul pentru nutriţie m-a determinat să încep să o studiez, așa că la sfârşitul anului voi deveni Health Coach. Dragostea pentru yoga m-a împins să pratic şi să învăţ mai multe, şi am devenit şi instructor acreditat.

Care e partea cea mai grea atunci când eşti foarte la început în încercarea de a mânca echilibrat, trei mese pe zi, multe legume etc.?

Organizarea şi planificarea. Cel mai uşor este să renunţi în momentul în care nu ai la îndemână varianta sănătoasă. Poate pentru că de dimineaţă ai fost pe fugă şi ai sărit peste micul dejun şi în drum spre muncă îţi cumperi covrigi, sau la prânz ai avut întâlniri şi nu ai apucat să îţi comanzi mâncare, şi începi să ronţăi ce găseşti pe biroul colegilor, iar seara, după o zi lungă, eşti extenuată şi nu ai energie să găteşti, așa că îți comanzi de la chinezesc. Dacă însă încerci să te organizezi puţin, iar în weekend faci piaţă şi cumperi produse sănătoase, de calitate, pentru toată săptămâna, iar acasă le prepari, porționezi şi depozitezi în nişte caserole, poţi avea liniştită mesele pentru cel puţin patru zile.

Cât de greu e să „te întorci” la calea cea bună, fără să fii însă extremist, fără să te îmbolnăveşti, fără să devii frustrat că îţi interzici lucruri care îţi plac?

Întrebarea este de ce ai plecat de acolo, dacă era una bună? 🙂 Trebuie poate să analizezi puţin mai adânc problema şi să afli cauza. Mai mult decât mâncarea din farfurie, cea pentru suflet ne hrăneşte şi ne menţine pe calea cea bună.

Care sunt capcanele atunci când încerci să treci brusc de la o viaţă plină de junk food la slow food? Câte zile poate ţine minunea şi ce e de făcut că să nu abandonezi?

O viaţă plină de junk-food este una dezechilibrată, care vine probabil cu un bagaj de alte obiceiuri nesănătoase. Important este să începi uşor, pas cu pas, şi să introduci în fiecare zi câte un mic obicei sănătos. Încearcă astăzi să bei mai multă apă, mâine să faci puţină mişcare, poimâine poate nu vei mai comandă junk şi vei mânca ceva gătit în casă. Poţi să faci un experiment de o săptămână, la sfârşitul căreia să te analizezi, să vezi cum te simţi şi ce îţi cere organismul şi cel mai sigur nu va cere din nou doar junk.

Nu există o regulă şi la fiecare funcţioneză diferit procesul unei schimbări de stil de viaţă. Aş recomandă însă în loc de a elimina, de mâine, tot ce este nesănătos în viaţă ta, mai degrabă să mergi pe introducerea unor alimente şi activităţi sănătoase care, în timp, le vor elimina pe cele nesănătoase.

Cât crezi că durează, în medie, o schimbare a regimului de viaţă?

Se spune că în 21 zile suntem capabili să formăm un obicei nou, însă suntem diferiţi şi posibil ca unele persoane să reacţioneze mai repede, altele – mai încet. Important este să începi acest proces fără să te gândeşti când se va termină, ci mai degrabă să îl trăieşti, să îl simţi şi să te bucuri de el.

Nu puţini sunt cei care spun că e OK să mănânci sănătos, dar e infinit mai scump. Chiar este sau e doar un mit?

Depinde cu ce compari. Dacă mănânci zilnic doar nişte covrigi şi un hamburger de 5 lei, da, va fi mai scump un meniu (mic dejun, prânz şi cină) cu ingrediente sănătoase. În acelaşi timp, mâncarea gătită acasă este mult mai sănătoasă şi mai ieftină decât cea de la restaurant. Până la urmă, este vorba de cât timp vrei să funcţionezi OK şi, dacă vrei să ai o viaţă lungă şi de calitate, prioritatea este sănătatea ta.

Care sunt variantele tale pentru cei care spun că nu au timp să gătească sau nu găsesc mereu chef să o facă?

Sunt convinsă că unele din aceste scuze sunt chiar valide. Nu toată lumea ştie să gătească și mulți nu o face cu plăcere. Însă eu cred că există tot timpul soluţii la probleme: dacă nu îţi place ţie să găteşti, poate îi place partenerului tău. Sau poți găsi un restaurant cu mâncare de calitate, în care să ai încredere, şi de unde să îţi comanzi când nu ai timp să prepari acasă.

Din nou, organizare şi planificare: dedică una, două ore în weekend cumpărăturilor şi preparării simple ale acestora pentru săptămâna ce urmează: vei economisi timp de gătit pe parcursul săptămânii, te va ţine la curent cu obiectivele de sănătate, acest lucru te va ajută să te menţii pe drumul cel bun, îţi vei lua mintea de la „Ce gătesc pentru cină” sau „Ce mănânc la prânz la birou?”, poate fi chiar un mod distractiv de a diversifica alimentele şi opţiunile de mâncare pe parcursul săptămânii, că să nu te plictiseşti.

Lipsa timpului este mai degrabă o problemă de organizare a acestuia. Şi o scuză de a-ţi petrece orele în zona de confort, în rutină, în loc de a eficientiza şi prioritiza activităţile şi de a analiza dacă modul în care îți ocupi timpul te şi face fericit. Dacă nu îţi dedici timp pentru ceea ce te bucură şi te hrăneşte, la un moment dat vei claca, iar atunci tot timpul din lume nu îţi va mai fi de folos. Încearcă să îl organizezi, astfel încât să duci un stil de viaţă cât mai echilbrat.

Poţi să îmi dai câteva variante de gustări sănătoase, de luat la birou sau de făcut acasă rapid?

Pentru snack-uri, baghetele de legume (ardei roşu, castravete, conopidă, ţelină), stropite cu lămâie şi puţin tahini sunt preferatele mele. Apoi migdalele, nucile, pe care le poţi coace tu acasă cu condimente, că să fie mai gustoase şi crocante. Îţi dau un exemplu de patru ingrediente principale pe care poţi pregăti separat și le poți folosi în trei variante diferite: cartof dulce, baby spanac, quinoa, conopidă şi lapte de cocos: 1. salată cu baby spanac proaspăt, cartof dulce copt şi dressing de lapte de cocos; 2. conopidă coaptă, cu quinoa fiartă în lapte de cocos; 3. „risotto” cremos din quinoa cu spanac şi lapte de cocos.

Care e sfatul tău pentru cineva că mine, de exemplu, care are o obsesie cu kilogramele, dar nu reuşeşte să ducă pe termen lung un plan de schimbare a modului în care mănâncă? Cu ce ar trebui să încep?

Analizează-te mai bine şi află cauza pentru care nu trăieşti cum de fapt ţi-ai dori. Încearcă să nu te mai focusezi pe obsesia cu kilogramele, ci mai degrabă pe calitatea stilului de viaţă. Încearcă să găseşti o activitate fizică care îţi face plăcere şi integreaz-o în rutina săptămânală. Lucrează pe construirea de obiceiuri sănătoase, chiar dacă sunt mici şi le faci pas cu pas: începe schimbarea împreună cu o prietenă, astfel vă puteţi susţine şi motiva reciproc; detoxifică-ţi bucătăria – vrei să ai la îndemână provizii sănătoase, pentru a nu fi tentată; pregăteşte-te săptămânal – fă o listă cu ingredientele tale preferate, mergi la cumpărturi şi apoi găteşte reţete sănătoase cu ele; monitorizează-ţi noul stil de viaţă – fă-ţi un jurnal sau foloseşte o aplicație care să te motiveze şi să te ajute să te menţii pe drumul cel bun. De exemplu, aplicaţia pe care eu o voi lansa în septembrie, Monday, pe lângă faptul că îţi va oferi reţetele şi exerciţii zilnice, te va susţine prin intermediul zonei motivaţionale cu tips & tricks. Va avea, de asemenea, și funcţia de live chat, pentru o strânsă legătură cu coach-ul pe care îl alegi.

Care sunt cele mai întâlnite mituri legate de vegetarieni şi cum le combați?

În primul rând, faptul că dacă eşti vegetarian (în cazul meu 90% vegan) îi determină pe oameni să te întrebe cu ce te hrăneşti, ai ce să mănânci? Realitatea este că eu mănânc foarte multe, mult mai multe decât atunci când mâncăm carne şi prânzul meu era unul trist, cu un piept de pui la grătar şi trei fire de salată. Apoi: de unde îţi iei proteină? Din foarte multe surse: linte, năut, leguminoase, nuci şi seminţe. Şi pe lângă asta am grijă să-i ofer organismului meu şi restul de nutrienţi, cum ar fi Fierul, pe care îl iau din legumele verzi, oleaginoase, cereale integrale, și acizii graşi esenţiali: ulei de cocos, măsline, susan.

Care sunt cele mai mari temeri ale oamenilor atunci când se gândesc să renunţe la mâncatul nesănătos? Ştii că se spune uneori „sunt la dietă, dar sunt nefericită”. Vine fericirea la pachet cu carbohidraţii sau poate veni şi dintr-o salată?

Schimbarea este cea care sperie cel mai mult, fie că e vorba de dietă, job sau relaţii. Oamenii preferă să stea în zona de confort, acolo unde sunt obişnuiţi, unde nu au de-a face cu multe surprize. Fericirea vine din interior, din hrana cu care ne hrănim sufletul. Dacă sunteţi echilibraţi înăuntru, atunci şi în afară ne vom comporta că atare, vom alege mâncare de calitate, proaspătă, care să ne hrănească bine corpul, vom fi activi, vom ieşi în natură, vom avea energie pozitivă şi le vom face pe toate cu iubire.

 

 

Fotografii: Oltin Dogaru, arhiva personală

 

 

Dacă vrei să știi ce mai scriu, te invit să dai like paginii de Facebook Happytude by Oana Botezatu sau să te abonezi la newsletter. Mulțumesc. 🙂

No Comments Yet.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *