Semnul că suntem bine unul cu altul

Gata, nu-l mai refuz niciodată. Niciodată-niciodată.   Obișnuiește să mă întrebe, de vreo șapte ani încoace, „cafea?” De cele mai multe ori, am spus da și încă spun. Dar au existat și momente în care mi s-a părut că „nu” este un mai bun răspuns la întrebarea asta. Fiindcă nu aveam timp, avem de lucru, nu e timp de stat, în general. ...

Dacă aș avea o fată, i-aș spune să nu stea preș

By , , , , Permalink 10

Se făcuse bucăți. Dacă ar fi putut, cumva, să iasă din ea însăși, s-ar fi aplecat plângând și s-ar fi strâns de jos, bucată cu bucată. Ar fi măturat pe jos, prin curtea cu dâre de nisip, cu poalele rochiei galbene, dar cui îi mai pasă de rochie când e făcut numai cioburi?! Nu numai că nu avea cum să ...

Fericire e și atunci când reînnozi o prietenie veche

Am pierdut câteva prietenii la viața mea. De unele mi-a părut rău, de altele – nu prea (s-a dovedit a fi mai bine că s-au terminat din vreme). Pe cele din prima categorie, pe multe dintre ele, le-am lăsat să se ducă fără să depun vreun efort substanțial de resuscitare, fără să încerc să schimb ceva, fără să trag de ...

Dacă ați ști

Dacă ați ști de câte ori am adormit fără să mai apuc să mă schimb în pijamale, în câte dimineți nu mi-a plăcut fața mea în oglindă, câte zile la rând pot spune „lasă, mă spăl mâine pe păr”, câte seri la rând nu am mai avut energie să spăl vasele, deși urăsc să rămână vase nespălate, câte planuri am și eu pe care n-am ...

Noi nu vom mai fi niciodată așa

Mă uitam la ei și mă vedeam pe mine, de fapt, pe noi, acum șapte ani aproape. Tandri, mereu de mână, în alint, cu timp mult și niciodată pe fugă, cu poftă și cu spațiu de stat degeaba, doar îmbrățișați, pur și simplu, sorbindu-ne din ochi și vorbind cu atingeri, zâmbitori, relaxați, îndrăgostiți, nerăbdători să fim iar singuri, acasă, la ...

Un revelion. Pur și simplu

By , , , , Permalink 5

Vaaai, cum să stai cu părinții de rev? Ce, vrei să spui că stai cu socrii în casă în noaptea asta?! Toată noaptea? Cum, revelion acasă, voi singuri? Mi s-au pus aceste întrebări: prima de mai multe ori, a doua – o singură dată, iar ultima – de mai multe ori.   Revelionul nu mi s-a părut niciodată vreo mare chestie: când ...

Cum a fost la ne-serbarea de Crăciun: manifest pentru ce contează

Iar am venit mai om de la ne-serbarea de Crăciun de la grădiniță (unde „ne-serbare” este un cuvânt pe care l-am născocit acum trei ani pentru a numi simplu zilele de celebrare de la grădinița lui David). Cum adică am venit „mai om”? Adică am ajuns acasă, după vreo trei ore, tot repetând în gând niște cuvinte care ne fac mai oameni, ...

Manifest pentru fapte mici, dar bune

By , , , , Permalink 2

Avea câteva luni când am mers împreună ca să-mi tund eu părul și să-l donez. Avem poză din ziua aceea și-i voi aminti peste ani.   Avea un an și jumătate când am umplut, împreună, o cutie de pantofi pentru o fată. Am pus acolo o eșarfă, o carte, dulciuri, o panglică de păr și niște cosmetice și, deasupra, o scrisoare. Evident ...

Dar oricine poate să scrie, nu, ce-i așa o mare chestie?

Trăiesc din scris. Și nu de ieri, ci din 2004, din anul doi de facultate. „Scrisul este munca mea”, cum îi explic, clar și simplu, copilului meu de trei ani, iar el înțelege din prima. Așa cum croitoresele fac haine, inginerii fac mașini, cofetarii fac prăjituri, eu fac texte. Din asta trăiesc dintotdeauna.   Nu am ținut niciodată evidența textelor pe care ...

Fără telefon în dormitor

E a doua oară când încerc figura, dar de data asta sunt mai hotărâtă să-mi iasă. Când îl aveam pe Pușkin, orice ar fi fost, o regulă era sfântă chiar și pentru câinele nostru: nu e voie în dormitor. Fix asta vreau eu să fac cu telefonul și, teoretic, acum ar trebui să fie mai simplu, căci nu depinde de două ...

Nu mai pot. Dar mai pot puțin

Nu mai pot. De o sută de ori nu mai pot. Ultimele două spre trei săptămâni mi-au scos pe gură cuvintele astea mai mult decât în toate lunile laolaltă de când am copii. Și nu mi-e rușine să recunosc că, uneori, efectiv nu mai pot. Iar motivul pentru care scriu asta e că îmi face bine să văd scris ce ...

Cum a fost la Astra și de ce mi-e dor de Sibiu

Am fost la Sibiu, la Astra Film Festival, și rămăsesem datoare să scriu despre ce am făcut și ce am simțit și mai ales ce ne-a bucurat în zilele petrecute acolo. Nu știu dacă acest festival ne-ar fi bucurat la fel de tare dacă se întâmpla în alt oraș. Poate că da. Știu însă că, după prima experiență Astra Film, ...

Cum am scăpat de coșmarul căderii părului după naștere, cu Revalid Regrowth Serum

Multe lucruri te enervează după ce naști. Mai multe decât înainte. Unul dintre ele, mai ales dacă alăptezi, este că îți cade părul foarte mult. După mai multe testări și încercări, am găsit o variantă salvatoare.

#Upcycling. Lumânări în sticle de lapte? Desigur!

Știți sticlele alea faine de lapte de la Lăptăria cu caimac? Dar borcanele lor cu iaurt? Unele dintre ele, după ce vor fi golite de lapte și de iaurt, se vor transforma în lumânări naturale din ceară de soia de la Cup&Candle. Împreună cu partenerii noștri de la Lăptăria cu caimac, Mădălina și Adrian, încercăm să reciclăm o parte din ...

Prima dată. După 3 ani, 6 luni și 3 săptămâni

By , , , , Permalink 4

S-a mai întâmplat de câteva ori în acești trei ani și jumătate, dar niciodată așa. Mereu a fost ba pe jumătate, ba la cerere, ba stâlcit, ba încurcat, ba inversat, ba într-o limbă necunoscută mie. Dar aseară a fost prima dată – clar, răspicat, duios, total din senin. Iar eu, total nepregătită pentru așa ceva, am întrebat: „Ce? Ce ai zis?”.   De ...

Foarte obosită, dar mai mult fericită. Povestea a trei zile în care nu am stat deloc

Asta-i prima zi după trei în care nu prea am avut timp să respir. Nu sunt foarte obosită (mai ales că am adormit aseară odată cu băieții și m-am trezit odată cu ei, după zece ore, cu doar două pauze de hrănit micul peste noapte); mai mult sunt fericită că am reușit să fac atâtea lucruri în doar trei zile.   M-am ...

error: Content is protected !!