#iDeco. Popasul Verde, casa experimentala de la Sangeorz-Bai

Popasul Verde, o casa foarte frumoasa, ca de turta dulce, este unul dintre motivele pentru care imi doresc sa ajung in Bistrita-Nasaud anul viitor. Este casa pe care si-au construit-o Paul si Ann. Paul, originar din Sangeorz-Bai, si Ann, sotia lui, locuiesc in Belgia, impreuna cu cei trei copii, si duc „o viata de roboti capitalisti” care le place si nu prea. O viata care le-a permis insa sa investeasca intr-o casa experimentala ce poate deveni, in viitorul apropiat, loc de poposit peste noapte pentru turisti.

Proiectul Popasul Verde a inceput in urma cu trei ani si, spune Paul, tot ar mai fi ceva finisaje de facut – luna asta a fost pictata casa pe exterior si locul a capatat si mai multa savoare.

Am vorbit cu Paul pe Facebook si mi-a povestit cate ceva despre casa experimentala din baloti de paie de la Sangeorz-Bai. E frumos ce zice, sunt faine pozele, dar sunt convinsa ca e si mai si sa simti pe viu casa asta. 🙂

Cand ati construit casa Popasul Verde si cum ati decis sa o faceti din baloti de paie?

De mult voiam sa ne facem o casa de vacanta in Romania, in zona mea natala, Singeorz-Bai, unde obisnuiam sa mergem in vacante. Initial am vrut sa cumparam o casa traditionala din zona noastra, dar cum nu am gasit, ne-am hotarat sa facem una – ceva mai deosebit, mai integrat in natura, mai original. Cu timpul a inceput sa imi placa ideea unei case din baloti de paie, cu acoperis verde. Am studiat ideea, am fost chiar si la un workshop in Belgia si am trecut la treaba.

Cine a lucrat efectiv la casa si cat a durat ridicarea ei? In cate zile a fost gata?

Constructia casei a inceput in 2012, cu o echipa locala, dar inceputul a fost foarte dificil. Am renuntat la muncitori fiindca faceau prea multe greseli si imi cereau mai multi bani de la o luna la alta. Asa ca am facut echipa cu un verisor foarte bun si cu un prieten. Proiectul era cam ambitios pentru niste incepatori, genul de casa experimentala, dar am invatat din greseli. Casa nu e gata nici in prezent, tot mai avem de lucru, la partea de finisaje. 🙂

Care e planul casei?

Casa – facuta dupa un proiect de Ileana Mavrodin, cea care a construit Casa Verde langa satul Sasca Romana, din Banat – este mica, are aproximativ 80 de metri patrati in total. Am ales sa fac trei usi exterioare, cate una  pentru fiecare camera, fiindca altfel ar fi foarte dificil sa treci dintr-o incapere in alta, e inghesuiala prea mare. Pare un pic ciudat ca o casa asa de mica sa aiba trei usi exterioare, dar chestia asta iti da foarte multa libertate de miscare. Partea cea mai frumoasa – si preferata mea – este acoperisul verde, un loc in care poti sta sa admiri natura – este realizat din plante de sedum, pe langa apar tot felul de plante locale. Acoperisul isi schimba forma si culoarea in fiecare anotimp. Cu timpul mi-as dori sa il transform intr-un spatiu mai intim, eventual cu o camera.

Am facut casa cu un etaj datorita suprafetei mici a terenului, 500 de metri patrati, dar daca as mai face vreodata o casa asemanatoare, as face-o cu siguranta pe un singur nivel.

Cine s-a ocupat de decorarea casei si de unde ati cumparat piesele de mobilier?

La fel ca restul casei, decoratiunile au aparut in mod „organic”; o parte din decor a fost gandit sa fie inserat in zidul casei, care e destul de gros – 55 cm. Soba, scara interioara si o parte din decoratiunile mici au fost facute de Maxim Dumitras, un artist local renumit la nivel international, care a integrat multe elemente din natura. Iar mobilierul este in mare parte second hand, piesele fiind culese de noi pas cu pas, din Romania si din Belgia. Unele grinzi din lemn si tavanul cret au fost recuperate de la o casa taraneasca daramata in zona. De curand, casa a fost pictata pe exterior de artistele Mirela Traistaru si Dora Von Grosskarol, lucrarea lor imitand “braul sangeorzan”, cu semne, desene, simboluri si culori.

Cat a costat minunea de casa?

Am investit mult in ea, fiindca voiam sa aiba toate utilitatile necesare unui confort decent. Am pornit cu un buget de 10.000 de euro, dar, pana acum, suma a crescut de aproape patru ori. Materialele au fost relativ ieftine, cu exceptia tadelakt-ului (tencuiala lucioasa, pe baza minerala, pentru suprafete rezistente la apa realizate in stil traditional marocan – n.r.), dar tencuiala manuala inseamna o munca destul de mare si multe ore de lucru, iar canalizarea, electricitatea si restul utilitatilor au costat mult, ca la o casa normala.

Ce reactii ati avut de la cei carora le-ati spus ce fel de casa vreti sa faceti?

Au fost foarte surprinsi, ironici si neincrezatori. Foarte putini au fost cei ce m-au sustinut. 🙂

Cine sunt turistii care isi petrec vacantele la Popas?

Suntem la inceput si inca dezvoltam ideea, nu am cazat pe nimeni pe bani fiindca mai avem de lucru la finisaje, deci inca nu e tocmai gata pentru turisti. Am facut doar cateva evenimente – vizionari de film, o tabara de fotografie, cateva workshopuri. Anul acesta am venit cu niste prieteni din Belgia, carora le-a placut ideea casei si care s-au aratat incantati de potentialul zonei si deja ne-au dat o multime de idei. Acum lucram la pagina web a casei si la brosuri cu trasee de drumetii pe dealurile din zona. Avem multe planuri, idei de ecoturism, de dezvoltare si promovare a traditiilor din zona, de workshopuri cu mesteri din Sangeorz-Bai. Si mai am o idee la care tin foarte tare: as vrea ca toate produsele care se vor consuma in casa mea sa fie doar de la taranii din zona, sa fim cat mai putin dependenti de supermarket.

Care e farmecul absolut al unei vacante in casa asta?

Farmecul casei il descoperim si noi in fiecare an. 🙂 Are o energie buna datorita formelor si culorilor naturale, te simti bine aici, pozitiv si deosebit.

Care e partea cea mai frumoasa in povestea Popasului Verde?

Partea cea mai frumoasa a casei este munca si micile peripetii si probleme ce au aparut si le-am rezolvat cu timpul. Am observat cu casa asta ca daca iti pui o idee in cap si o lasi undeva in coltul mintii, pana la urma, solutia cea mai buna vine de la sine. Tot ce a fost fortat si in graba a trebuit sa refac ca sa iasa bine.

 

Fotografii: facebook.com/popasul.verde (cu acceptul lui Paul Axinte)