#Interviu. O discuție necesară despre carnea de pui

Dintotdeauna am mâncat foarte rar carne cumpărată din comerț: fiind copil de oraș cu bunici la țară, am avut mereu pe masă carne de la pui, găini, rațe, gâște și curcani crescuți de bunicile mele. Iar după ce s-au mutat ai mei părinți la țară, când eram eu în liceu, povestea a continuat tot așa. Sunt, se pare, dintre cei norocoși, oamenii care au o sursă bună de carne de pasăre, crescută cu simțul răspunderii și fără prostii.

 

Uneori, însă, și cumpărăm carne. Rar, dar cumpărăm. Recunosc, doar de când au venit pe lume băieții sunt foarte atentă ce tip de carne alegem, de unde, cum e crescută pasărea, cu ce e hrănită, ce scrie pe etichetă; și, da, de pui cu creștere lentă habar nu aveam până să devin mamă. Nu am încercat tot ce e pe piață, ar fi imposibil, mai ales că noi mâncăm carne doar de două-trei ori pe săptămână, dar am mai întrebat prietenii ce li s-a mai părut bun și am testat câteva variante recomandate, așa încât avem o listă (foarte) scurtă de preferințe.

 

Fiindcă gătim mereu simplu și rapid, când vrem să avem o masă cu carne (lângă care punem legume, orez sau doar niște sos de usturoi și mămăligă), alegem Cocoșel de Pădure, căci se gătește bine la cuptor sau la ceaun, pregătirea mesei durează extrem de puțin, carnea e mereu fragedă (și se lipește de degete, ca la bunica) și băieților le place. De obicei, cumpărăm Cocoșel de Pădure de la Agricola, fiindcă, odată ce ne place ceva, rar mai schimbăm – suntem ceea ce se numește client fidel al unui produs care ne satisface, nu ne plac experimentele. Dacă avem varianta potrivită pentru noi, rămânem la ea. Și pentru supă, dacă e cazul, ne descurcăm excelent cu Puiul Fericit de la aceeași firmă.

 

În grupul nostru de prieteni, vorbim des despre ce și cum alegem să mâncăm și mai ales să le dăm să mănânce copiilor noștri. Suntem bombardați din toate părțile de informații care ne sperie, despre cât de toxic este tot ce ne înconjoară și cât de nesănătoase sunt alimentele din ziua de astăzi, încât, de foarte multe ori, ne trezim că vorbim ore în șir despre ce am mai citit, ce am mai auzit, ce am mai aflat din presă că e bine sau nu să le dăm copiilor. De multe ori, ne luăm informațiile de pe Internet și le confruntăm mereu cu sfaturile de la pediatrii copiilor noștri sau de la medicii de familie. Chiar și așa, însă, tot ne întrebăm dacă facem cele mai bune alegeri sau dacă se poate mai bine.

 

La invitația Agricola, am formulat câteva întrebări din partea mea și a mamelor pe care le cunosc (trăgând cu ochiul și la grupul de mame în care „activez” pe Facebook) pentru un specialist care ar putea să mai facă un pic de lumină în povestea cu puiul și carnea de pui. Noi suntem în perioada în care cumpărăm pui, fiindcă puii de la mama din curte încă nu sunt gata crescuți. La întrebări mi-a răspuns Dumitru Drăgotoiu, profesor universitar doctor și prorector la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București.

 

Vă invit să citiți interviul și, dacă aveți neclarități sau alte întrebări, aștept să-mi scrieți în comentarii. Voi aduna întrebările și voi face update cu răspunsurile aceluiași specialist.

 

 

Pe grupurile de Facebook dedicate mamelor și în discuțiile lor se spune așa: „Mi-a zis pediatra că, decât să-i dau copilului carne de pui din comerț, mai bine îi dau porc, e mai puțin toxică”. Cum comentați, cât e adevărat și cât e fals în acest enunț?

 

Dumitru Drăgotoiu: Nu poate fi vorba despre prezența unor elemente toxice în carnea niciunui animal comercializată prin rețea de magazine autorizate să desfășoare o astfel de activitate. Pot spune doar că în privința cărnii celor două specii amintite de dumneavoastră, cea de pui conține mai puțină grăsime, iar în grăsimea de pasăre se găsește o proporție mai mare de acizi grași nesaturați, considerați mai benefici pentru organismul uman.

„Pui crescuți cu hormoni” și „pui tratați cu antibiotic” – acestea sunt temerile cele mai mari ale mamelor care aleg puiul pentru meniul lor, dar mai alea pentru cel al copiilor. Care e povestea acestor temeri? Ce e acela un pui crescut cu hormoni, cine și cum are acces la acești hormoni, dacă are?

 

Nu există pui crescuți cu hormoni, nu știu cine ar putea avea acces la hormoni, dar știu sigur că nimeni nu-i folosește în Uniunea Europeană, și implicit în România, pentru a stimula creșterea puilor. De altfel, acest aspect se poate observa foarte simplu analizând structura nutrețurilor combinate care se utilizează în hrana puilor broiler (n. red. – pui de carne) crescuți în complexele industriale, așa-numita categorie de pui convențional.

În ceea ce privește antibioticele, acestea nu s-au folosit niciodată în scopul stimulării creșterii, ci numai în scop preventiv sau curativ. Ele se utilizează numai în fazele incipiente de creștere (până la maximum 4 săptămâni) și doar în dozele recomandate de medicul veterinar. Timpul de eliminare a reziduurilor rezultate din metabolizarea acestora este de 5-7 zile, iar sacrificarea se realizează după cel puțin 12-15 zile de la încetarea administrării antibioticelor. Deci este exclus orice fel de prejudiciu adus sănătății, deoarece aceste reguli se respectă cu strictețe de toți fermierii.

În ce măsură e mai periculos să cumperi pui de curte de la cineva pe care nu îl cunoști, față de o sursă din magazin? Ce teste și garanții primești în plus? 

 

Nu pot spune că este vreun pericol în niciuna din cele două situații, atâta doar că, atunci când cumperi un produs din carne dintr-un magazin de profil, poți fi sigur că el a fost supus unor controale, astfel încât să nu reprezinte un pericol pentru sănătate, și n-ar fi pus în vânzare dacă s-ar fi identificat nereguli în această privință.

 

Multă lume consideră că puii crescuți la curte, în proximitatea aglomerărilor urbane, sunt crescuți tradițional, asemenea puilor de altădată, de la țară, timp de 6-9 luni, fără nutrețuri concentrate. E adevărat?

 

Nutrețurile concentrate se folosesc în hrana tuturor puilor, cele utilizate în complexele industriale dar și în unele gospodării se numesc nutrețuri combinate și au în structura lor tot nutrețuri concentrate, dar care – în acest caz – sunt dozate corespunzător cerințelor nutritive ale puilor.

În creșterea puilor nu putem vorbi de o practică unitară, dar putem fi siguri de faptul că nu se utilizează substanțe de tipul hormonilor sau al antibioticelor, care să stimuleze creșterea. Cred, totuși, că există situații în care puii sunt hrăniți pe întreaga perioadă de creștere cu nutrețuri provenite exclusiv din gospodărie, deci tradițional, dar în acest caz afirm cu convingere că nu este vorba de puii aparținând hibrizilor ameliorați pentru producția de carne (broiler).

 

Cum recunoaște un om fără studii de specialitate o carne de pui bună, de calitate? Care e testul pe care trebuie să îl treacă? Cu siguranță nu e vorba doar de gust, nu?

 

O carne de calitate trebuie să conțină cât mai puține proteine fibrilare (colagen și elastină), adică fascii, tendoane, aponevroze etc., care apar, de regulă, în carnea provenită fie de la animalele slabe (hrănite cu rații deficitare în substanțe nutritive și în special în proteină), fie de la cele bătrâne, care nu au fost supuse recondiționării. Deci, mai întâi, putem vedea o carne de calitate, iar gustul și mai ales frăgezimea ei ne pot confirma ceea ce am văzut.

Au apărut, în ultimii ani în România, ca și în Europa, pui cu creștere lentă (crescuți peste 55 de zile), hrăniți vegetal, preponderant cu porumb, care au culoarea galbenă și carnea mai consistentă decât aceea a unui pui crescut așa-zis industrial. Ce ne puteți spune despre carnea puilor cu creștere lentă?

 

Trebuie precizat că toți puii sunt hrăniți cu produse vegetale, indiferent de sistemul de creștere. În ceea ce privește carnea obținută de la cei cu creștere lentă, este posibil să asigure o serie de caracteristici senzoriale superioare. Cert este că ambele variante, puiul broiler (industrial – convențional) și puiul cu creștere lentă, oferă produse de calitate, cu o bună valoare nutritivă și sigure din punct de vedere al impactului asupra sănătății organismului uman.

 

Avem deci de ales între puiul convențional, puiul cu creștere lentă și puiul crescut în gospodărie, despre care credem că este crescut în mod tradițional. Care sunt diferențele între caracteristicile cărnii celor trei tipuri de pui?

 

Puiul cu creștere lentă, fiind crescut minim 55 de zile, are carnea mai compactă – nu este la fel de afânată ca aceea a puiului convențional, crescut maxim 40 de zile , iar sistemul osos se dezvoltă mai bine și, chiar dacă nu ajunge la maturitate, are un conținut mai mare de substanțe minerale. Din acest motiv și zicala: «găina bătrână face ciorba mai bună».

Totodată, în hrana puilor cu creștere lentă se folosesc nutrețuri combinate care asigură mai puțină proteină și mai multe glucide (de regulă, amidon) datorită creșterii ponderii cerealelor în structura rețetelor. Această situație duce la o ușoară creștere a nivelului energetic al hranei, fapt ce se traduce, de regulă, printr-o sporire a sintezelor endogene de grăsime, astfel că acești pui vor avea un strat mai mare de grăsime subcutanată. În aceste condiții, carnea provenită de la cele două categorii de pui (broiler și cel cu creștere lentă) prezintă o serie de diferențe resimțite, mai ales, la nivelul culorii, frăgezimii, capacității de absorbție a apei, conținutului în grăsime și substanțe minerale, elemente care, în majoritatea lor, influențează și gustul produsului.

 

Personal, credeți că «puiul de țară» este de viitor, poate asigura nevoia de carne a populației sau, treptat, va rămâne un mit?

 

Puiul de țară”, tradițional, se crește pe o perioadă de 6-9 luni. Eu adaug că această practică este posibilă, de regulă, doar în anumite sezoane și anume: primăvara – ecloziunea, vara – creșterea, toamna – sacrificarea la greutăți de aproximativ 1 kg (în majoritatea cazurilor). Asta ar însemna să consumăm pui doar toamna, pentru că apoi ajung la maturitate fiziologică și, deci, nu mai pot fi încadrați în această categorie. Poate cineva să considere că este fezabilă o astfel de situație?!

 

 

 

 

*cum spuneam, dacă aveți neclarități sau întrebări legate de carnea de pui, aștept să-mi scrieți în comentarii. Voi reveni cu lămuriri din partea lui Dumitru Drăgotoiu.

 

 

Câteva cifre importante legate de a mânca sănătos, informații rezultate în urma unui studiu realizat în mai 2019*:

  • Când vine vorba de a mânca sănătos, 55,08% dintre români se informează de la specialiști, 44,85% au ca principale surse de informare cărțile, revistele sau studiile de specialitate, iar pentru 4 din 10 o sursă viabilă este presa.
  • Când vor să mănânce sănătos, peste trei sferturi dintre români reduc sau limitează consumul de zahăr, iar 65,82% reduc sau limitează consumul de produse procesate. De asemenea, 58,51% iau în considerare în demersul de a mânca sănătos, creșterea frecvenței gătitului în defavoarea comandatului sau a mâncatului în oraș, iar 56,16% reduc sau limitează consumul de pâine sau alte făinoase.
  • Românii evaluează carnea de pui în funcție de: culoare, gust, informațiile de pe ambalaj, textură și durata de fierbere
  • Aproape jumătate dintre români consumă carne de pui de maximum 2 ori pe săptămână (46,7%), iar un sfert mănâncă aproape în fiecare zi (24,78%).
  • 1 din 2 cumpără carnea de pui din marile lanțuri de magazine și doar 15,82% cumpără direct de la crescători.
  • Peste două treimi tind să achiziționeze din același loc, aceeași sursă
  • 9 din 10 români sunt de părere că hormonii din carnea de pui nu sunt un mit și puii de găină sunt hrăniți cu hormoni de creștere, iar 7 din 10 consideră că în carnea de pui există și antibiotice.
  • Când evaluează calitatea cărnii de pui, românii se uită la culoarea cărnii (51,82%), au în vedere gustul (38,12%), verifică caracteristicile de pe ambalaj (27,93%)
  • Cel mai consumat tip de carne de către români este cea de pui (45,11%), urmat de cea de porc (33,61%). 1 din 10 consumă frecvent carne de pește
  • 7 din 10 români sunt familiarizați cu conceptul de pui cu creștere lentă și tot atâția au și consumat până acum carne provenită de la un pui crescut și hrănit exclusiv vegetal (cu creștere lentă).
  • 2 din 10 nu sunt cunoscători ai acestei noțiuni
  • Cele mai folosite cuvinte pe care le asociază românii cu a mânca sănătos sunt: fructe (20,49%), bio (18,77%) și legume (17,42%).

 

 

 

*studiu de piață iVOX, realizat pe un număr de 1.574 respondenți, în perioada 08-10 mai 2019, pentru compania Agricola.

 

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

error: Content is protected !!