O bilă, două bile. Un desert rapid și bun

A treia oară a fost cu noroc și cred că gustul se apropie cel mai tare, în faza asta, de ce ne place tuturor (mie, lui, băieților). Evident că duc dorul, în continuare, variantei clasice, cu biscuiți populari (care nu erau atunci așa de dulci ca cei de azi) și vișină din vișinată, dar pentru asta există tanti Geta și tradiție de Revelion (tanti Geta, sora mamei, face cele mai bune biluțe – nah, așa se cheamă, dar le face o dată pe an).

 

Ziceam că testasem până acum două a rețete de energy balls, hai, ca sună mai bine în engleză (puteți să le spuneți și bomboane raw vegane, dacă vreți să fiți pe trend).

În prima variantă, am folosit doar semințe de toate felurile și au ieșit bune, nu zic nu, dar nu atât de bune încât să mai vrem și a doua oară. Dacă vreți să încercați, rețeta e așa:

10 curmale fără sâmbure, 5 prune uscate, 2 linguri stafide, 3 linguri mix de semințe (floarea soarelui, mac, cânepă dovleac), 3 linguri de pudră de cacao, un pic de unt topit, cât să lege compoziția.

 

În a doua variantă, am folosit tot semințe de tot felul, dar am pus și miez de nucă și, ca să leg compoziția, unt de arahide. Au ieșit bune, dar nouă nu prea ne place untul de arahide, deci am abandonat ideea unei repetări. Dacă vreți însă să testați, rețeta e fix ca mai sus, doar că puneți și 3 linguri de nuci românești și 2 lingurițe de unt de arahide.

 

În weekend însă am vrut să fac o variantă pe jumătate sănătoasă, pe jumătate aducătoare de amintiri, așa că am făcut propria rețetă de bomboane. Ne-au plăcut ce a ieșit și, dacă ne va mai fi poftă vreodată, vom recidiva cu rețeta asta în față.

 

Am făcut deci așa: am dat prin robot 250 de gr de biscuiți digestivi (sunt cei cu tărâțe, îi știți sigur). După ce au fost făcuți praf și pulbere, am pus peste ei 150 gr de nucă (mărunțită), 3 linguri de pudră de cacao (puteți pune pudră de roșcove, dacă doriți), 5 prune uscate (mărunțite, fără sâmburi, doh!), o linguriță de susan, un praf de scorțișoară (fiindcă ne place) și o linguriță de miere de salcâm (la final, când am gustat, mi-am dat seama că mergea și fără miere). Separat, am încălzit puțin lapte (cam un pahar de 200 ml), pe care l-am răsturnat, treptat, peste tot mixul și am amestecat. Am știut că e gata când compoziția era destul de umedă încât să se lege bine, dar nu foarte moale, ca să nu se turtească bilele. Vă prindeți voi cum trebuie să fie. La urma urmei, dacă începeți să modelați bomboanele și simțiți că sunt prea moi, deci mixul e prea umed, mai adăugați niște biscuiți măcinați sau o linguriță de cocos. Vă asigur că vă veți da seama cum trebuie să fie – ca nisipul de la mare, doar că ud; nisipul ăla cu care se fac cel mai bine castelele.

 

Să modelați bilele astea e cam dirty job, dar e și terapeutic și liniștitor la cap, deci merită tot deranjul. După ce le modelați între palme, dați bomboanele prin cocos, pudră de cacao (dacă vreți să arate că niște trufe de ciocolată), semințe de susan sau… nimic. Oricare dintre variante e OK. Și toate laolaltă sunt foarte bune.

 

Dacă și voi, ca și mine, duceți dorul bilelor cu vișină alcoolizată, căutați să vă faceți pofta. Dacă în copilărie ați mâncat bilele astea în varianta cu rom, poate n-ar fi rău să puneți un strop acum, de dragul amintirii. Orice funcționează și absolut nimic nu e greșit. 🙂 Când e vorba de mâncare, fel principal sau desert, mai importante decât rețeta în sine sunt bucuria și emoția pe care le primești.

 

Odată ce știi ce gust vrei, bomboanele le faci rapid. Durează vreo 25 de minute toată povestea, cu tot cu fotografia de Facebook și spălatul de vase de la final.

Dacă nu vă ies, ne întâlnim și vă dau de la mine. 🙂

 

 

Be happy & nice,

Oana

 

 

Foto: arhiva personală happytude.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

error: Content is protected !!