In bucatarie la bunica (FOTO)

Fasole facaluita. Facaluita bine-bine, cu lingura de lemn, de iesea fina cum nu reusesc eu sa o fac nici la mixer. Dupa ce era gata, o punea in niste talgere (farfurii din tabla, unii dintre voi sigur au mancat din asa ceva) si o orna cu niste de ceapa calita + bulion de casa (da, da, ceapa calita, ca era inainte de a sti noi ca ceapa calita ne face rau, ne ucide, stiti voi 🙂 ). Talgerele cu fasole le alinia in camera beciului, ca era mai racoare. Iar cand ni le punea in fata, la masa, ne aducea alaturi si niste muraturi reci, din beci. Uneori mancam fasolea asta facaluita – care era si foarte usturoiata – cu mamaliga rece, prajita un pic pe plita. Alteori o mancam cu colaci calzi.

Bunica facea (multe feluri de) mancare buna – sunt bunici care nu fac? 🙂 -, dar de fasolea asta imi aduc aminte cel mai bine si imi ploua in gura de cate ori ma gandesc. Nu are rost sa spun ca mie nu mi-a iesit niciodata la fel de buna, nu?

Imi mai aduc aminte de borsurile pe care le facea bunica. Borsuri cu legume sau cu carnuri, borsuri acrite cu bors de putina si (neaparat) presarate inainte de ultimul clocot cu taietei de casa, fini de tot. Sau ciulama de ciuperci, din ciuperci culese de ea, de pe camp, si smantana de la oalele cu lapte. Sau urzici cu usturoi sau cu hrean si cu mamaliga.

 

Fiecare copil are o bunica la care a mancat cea mai buna… Cea mai buna mancare din cate exista pe lume. Uneori chiar mai buna ca la mama acasa. Mancarea facuta cu ingrediente putine si dragoste multa, de care ne leaga cele mai frumoase amintiri din copilarie. Mancarea pentru care ne intoarecem si acum, mari, la bunici, daca suntem norocosi sa-i mai avem. 🙂

 

Proiectul In her Kitchen, realizat de fotograful Gabriele Galimberti, le este dedicat bunicutelor. Albumul foto reuneste imagini din bucatariile bunicilor din 60 de tari din toata lumea – imagini si cu bunicile, dar si cu preparatele specialitatea casei – si retetele care au bucurat generatii intregi de fii si fiice si nepoti, din Italia (tara bunicii lui Gabriele Galimberti) in Zimbabwe si din Brazilia in Letonia, trecand prin Turcia, Suedia, China si Franta.

 

Daca vreti sa aflati mai multe despre proiect, gasiti informatii aici, pe site-ul autorului. 

 

Mai jos sunt cateva bunicute si preparatele care le fac cinste (imaginile sunt minunate, spun atatea dincolo de mancare 🙂 ). Prima bunica este Marisa, bunica fotografului Gabriele Galimberti. 🙂

 

Cartea fotografului Gabriele Galimberti se poate cumpara de pe Amazon, de aici.

 

 

 

Fotografii: gabrielegalimberti.com