Domnul Profesor

Lucram la ziar cand a inceput sa ma doara crunt capul. Ma durea uneori non-stop, zi-lumina. Durerea se simtea in frunte de multe ori; alteori o simteam in ceafa. Cel mai adesea in ceafa. Pana la varsta aceea, nu simtisem nicio durere atat de cumplita. Era prima data cand imi venea sa plang – sa urlu – de durere. Am facut in lunile de toamna din 2009 cateva teste si multe controale ca sa vad ce se intampla cu mine. Am fost la multi medici la privat ca sa primesc un diagnostic si un tratament. Am primit mai multe, si diagnostice, si tratamente. Am luat, in cateva saptamani, pastile cat nu am luat o viata. In zadar. Capul imi bubuia in fiecare zi, ma simteam ca si cum cineva imi infigea un cutit de paine in teasta si il rasucea de dimineata pana seara. Nu puteam sa mai zambesc, sa mai dorm, sa mai gandesc.

Intr-o zi, am rugat-o pe colega de la departamentul Sanatate sa imi recomande un medic la care sa merg pentru un nou control. Erau deja doua luni de cand tot luam pastile fara niciun rezultat. Destul de mult timp in care, in lipsa unor ameliorari de la atatea medicamente, eram convinsa ca ceva grav, vreo tumora, isi face loc in capul meu.

“Iti dau pe cineva, dar e persoana importanta. Cea mai importanta. Daca te duci, va trebui sa astepti mult la usa cabinetului. Dar sa astepti, sa nu pleci de acolo pana nu te vede, chiar daca stai si o juma’ de zi”. Nu voi uita niciodata vorbele astea ale Getei, colega mea de la Sanatate.

Si m-am dus.

Geta il sunase pe Domnul Profesor. Am ajuns la spital, la Spitalul Bagdasar Arseni, intr-o dimineata, pe la 9.00. Imi amintesc totul ca prin vis, dar unul visat demult, in alta viata. Stiam de la Geta la ce usa sa merg. Am ajuns la usa, dar era inchisa. “Il caut pe Domnul Profesor”, i-am zis unei asistente. “Asteptati aici”, mi-a spus.

Si am asteptat. Cateva ore. Stateam pe hol cu capul sprijinit de perete. Peretele rece imi mai atenua durerea sau asa mi se parea mie – ca ma doare mai putin. Eram singura si nu ma gandeam decat ca omul pe care il asteptam avea sa imi spuna ca sfarsitul e foarte aproape. Daca ma gandeam mai mult la asta, ma busea plansul.

La un moment dat, inspre mine a venit cineva. Era un barbat ca un bunic (socotesc acum si imi dau seama ca atunci avea 77 de ani). Eu nu mi-am cunoscut bunicii, ambii au murit cand eram eu foarte mica. Venea deci, spre mine, un bunic cu parul alb si cu perciuni. Cand m-a vazut, mi-a zambit.

“Pe cine cautati?”

“Pe Domnul Profesor.”

“Haideti inautru!” Si mi-a zambit cum numai un bunic o poate face.

Domnul Profesor a intrat primul in cabinet, eu – dupa el. Cabinetul era, de fapt, o camera prea mica pentru muntii de carti adunati acolo. Domnul Profesor s-a asezat pe un scaun si, stand cu palmele ca la rugaciune, m-a intrebat ce ma doare.

“Ma doare capul.”

“Cum?”

“Foarte tare. In frunte, dar si la ceafa…” si i-am povestit totul. Stiam ca e persoana importanta si, ca sa nu ii pierd timpul, am incercat sa mai scurtez, dar el mereu ma aducea acolo unde simtea ca nu ii spun tot si imi cerea detalii. Din cand in cand, in usa cabinetului-biblioteca mai batea cate cineva, dar Domnul Profesor le spunea sa astepte.

Am stat in cabinet vreo ora, cred. Dupa o ora, multe intrebari si o poveste intreaga, Domnul Profesor mi-a zis asa:

“Va duceti la serviciu, va faceti hartie de concediu si apoi mergeti la Gradina Botanica. Va luati liber o saptamana. Timp de o saptamana, va observati durerea. Doare dimineata, doare la pranz, doare noaptea? Incercati sa va amintiti cand v-a durut cel mai tare: cand ati fost suparata, iritata, cand ati plans, cand ati ras, cand ati mers la sedinta, cand ati lucrat prea mult. Notati toate amintirile legate de durere si veniti aici dupa o saptamana. Nu mai luati pastilele. Nicio pastila timp de o saptamana. Ii dam noi de cap.”

Am plecat din cabinet linistita, desi inca ma durea capul. Am tinut apoi un “jurnal al durerii” si m-am intors cu temele facute dupa o saptamana si un pic. I-am citit din agenda Domnului Profesor tot ce am notat.

“Sunt doua solutii: ori sunteti mai putin implicata la serviciu, ori va dati demisia. Durerea este pe fond de stres si oboseala foarte mare. Va garantez ca daca va linistiti veti fi bine.”

“Ziceti ca nu e cazul sa fac un control mai amanuntit?”, am intrebat sceptica.

“Da, asta zic”, mi-a spus zambind.

M-am ridicat de pe scaun si am dat sa plec. Domnul Profesor mi-a intins mana si mi-a zis: “Veti fi bine”. Am scos din geanta o cutie cu bomboane si am pus-o pe birou, deasupra unei carti groase. Bunicul a zambit.

Am mers de la Bagdasar Arseni direct la redactie si cateva saptamani mai tarziu mi-am dat demisia. Mi-am luat un an sabatic ca sa ma vindec de oboseala, dar durerea mi-a trecut – fara pastile – din prima luna de odihna.

 

***

In seara asta l-am revazut pe Domnul Profesor. Dar nu la Bagdasar Arseni, ci intr-o poza pe Facebook. Bunicul cu perciuni era in metrou, cu o punga  in maini. Si mi-am dat seama, dupa 6 ani, ca eu nu i-am zis nici pana astazi “Multumesc” acestui om.

Domnul Profesor – academician profesor doctor – este Leon Danaila, unul dintre cei mai mari neurochirurgi romani, recunoscut la nivel mondial, cu 40.000 de operatii la activ, unele dintre ele remarcabile. Potrivit Digi24, Leon Danaila este cel mai bun neurochirurg din Europa si figureaza alaturi de Einstein printre cele 500 de genii ale secolului 21. Domnul Profesor a scazut rata mortalitatii in operatiile pe creier de la 50-60% la doar 3-4%, a introdus microscopul operator si a fost primul in Romania care a facut operatii pe creier cu laser.

Fotografia de pe Facebook (via Marilena Stancu) despre care scriam mai sus este o fotografie despre un OM. Si, cum bine scria o prietena pe Facebook, despre smerenie. Dau poza mai departe cu un singur gand: ca oamenii sa il recunoasca atunci cand stau langa el in metrou si sa ii multumeasca pentru tot ce a facut si face inca.

Academician Profesor Doctor Leon Danaila

 

 

Las aici cateva interviuri si un portret cu Domnul Profesor, realizate de colegii mei jurnalisti, poate aveti timp sa il descoperiti macar asa.

Adevarul (2011): 

http://adevarul.ro/life-style/stil-de-viata/leon-danaila-neurochirurg-am-descoperit-noua-celula-creier-1_50ad33127c42d5a663909900/index.html

Adevarul (2015):

http://adevarul.ro/locale/turnu-severin/leon-danaila-geniul-neurochirurgiei-romanesti-cand-operezi-creier-nu-gandesti-dumnezeu-sa-ti-trimita-mana-ajutor-bolnavul-pierdut-1_559eac97f5eaafab2c68b338/index.html

Gandul.info:

http://www.gandul.info/interviurile-gandul/neobisnuita-poveste-leon-danaila-neurochirurgul-vrut-vanda-casa-carte-cel-sarac-medic-lume-ar-s-iau-capat-as-face-tot-facut-pana-acum-as-ramane-romania-14536212

Digi24: 

http://www.digi-life.tv/digi-portret-leon-danaila-neurochirurg/

 

 

Numele: Leon Dănăilă.

Data şi locul naşterii: 1 iulie 1933, Dărăbani, judeţul Botoşani.

Studiile şi cariera:

În 1958 a absolvit Facultatea de Medicină şi Farmacie, Iaşi.

În 1961 devine medic secundar neurochirurg la Clinica de Neurochirurgie de la Spitalul Gheorghe Marinescu, Bucureşti.

În 1966 devine medic specialist neurochirurg, iar în 1972 doctor în medicină.

În 1981 înfiinţează Secţia VII de Neurochirurgie Vasculară şi Microneurochirurgie.

Tot în 1981 introduce în sala de operaţii microscopul operator.

Singurul neurochirurg din ţară care a operat anevrismele sistemului arterial vertebro-bazilar.

Are zeci de pionierate în neurochirurgie.

Deţine 18 brevete de inventator şi zece de inovator.

Locuieşte în: Bucureşti.

 

Foto: gandul.info

27 Comments
  • Georgiana
    April 20, 2016

    Si eu l-am cunoscut pe domnul profesor Leon Danaila. Omul acesta te copleseste, pur si simplu, prin simplitatea, calmul si bunatatea de care da dovada. Din fericire nici la mine nu a fost ceva grav. O zi frumoasa!

    • Alexandra
      April 20, 2016

      Dacă te rog îmi spui și mie cum pot sa dau de domnul profesor? As avea mare nevoie de el.

      • OanaBotezatu
        April 20, 2016

        Cred ca cel mai bine este sa mergi direct la Spitalul Bagdasar Arseni. Sanatate!

    • OanaBotezatu
      April 20, 2016

      🙂

    • Adina
      May 10, 2016

      Am plans necontenit,cat timp am citit articolul si comentariile,mai ales cele ale tanarului salvat de acest om.Ce pacat ca nu sunt multi medici cu asemenea caracter.

  • ioana
    April 20, 2016

    Nu am avut inca nevoie de serviciile dumnealui, dar ii MULTUMESC pentru cat a dat fiecarui OM salvat din ghearele durerii sau ale mortii! CHAPEAU!

  • Petru
    April 20, 2016

    Felicitări!

  • Oana
    April 20, 2016

    Mi-au dat lacrimile. Si ma bucur ca ti-am descoperit blog-ul, imi place mult cum scrii.

    • OanaBotezatu
      April 20, 2016

      Iti multumesc, Oana. Te mai astept pe aici. 🙂

  • Pavel Ilica
    April 20, 2016

    Buna,am citit si re-citit insemnarile din jurnal despre …Domnul profesor…Danaila.Un gand minunat,un jurnal de zile mari!!!!!!!Pavel Ilica

  • Man Eugenia
    April 20, 2016

    L-am cunoscut pe D-l profesordr. Danaila Leon acum 23 de ani si datorita acestei intalniri mi-am putut continua viata si mi-am putut creste cele doua fete. D-L profesor m-a operat de o tumora la creier si mi-a dat sansa la viata. Aveam 33 de ani si majoritatea cunoscutilor printre care si medici ma indemnau sa plec sa ma operez in strainatate, dar am aflat apoi ca avem un neurochirurg de exceptie recunoscut in lumea medicala internationala si acesta era d-l dr.Danaila.

    • Alexandra
      April 20, 2016

      Buna. Și tatăl meu ar avea nevoie de ajutorul domnului profesor. Cum as putea sa dau de el?

      • OanaBotezatu
        April 20, 2016

        Buna. Cred ca cel mai bine este sa mergi direct la Spitalul Bagdasar Arseni. Sanatate!

    • OanaBotezatu
      April 20, 2016

      Da, chiar este un specialist de exceptie. 🙂 Sanatate!

  • raul iva
    April 20, 2016

    Bună ziua! Cum pot sa dau de domnul profesor, fratele meu a decedat acum o săptămână la spitalul din Arad după ce a fost plimbat de la arad-timisoara, Timișoara -Arad avea dureri de cap, somnolenta, pierderi memorie, la un Rmn i.au găsit o punga de lichid pe creier 3 doctori 3 diagnostice, tratamente diazepan și sirop, vreau sa merg în instanță cu așa ziși “Doctori” multumesc

    • OanaBotezatu
      April 20, 2016

      Buna seara. Sincere condoleante! Cred ca ce mai usor il gasiti direct la Spitalul Bagdasar Arseni.

  • stefania costache
    April 20, 2016

    Ce om minunat! Tot respectul si recunostinta !

  • Mirela Haritonov
    April 21, 2016

    Mi-au dat lacrimile! foarte rar mai intalnesti un om ca Domnul Profesor. Intamplarea face ca ieri am vazut si eu acea fotografie pe facebook si am cautat sa vad cine este acel domn profesor neurochirurg si l-am gasit si m-a uimit sa vad ce medic este, cate vieti a salvat, iar azi am gasit acest articol… 🙂

  • Valentin Ivan
    April 21, 2016

    Felicitari Oana pentru articol 🙂

  • Daniel
    April 21, 2016

    Un articol minunat. Felicitari,Oana. Sa mai auzim si lucruri pozitive, asa cum e gestul tau de recunostinta. Ce ma intristeaza e faptul ca avem astfel de personalitati si nu prea le cinstim cum se cuvine. De multe ori avem revelatia valorii lor dupa ce acestia nu mai sunt printre noi.

  • Dorina
    April 21, 2016

    Despre astfel de OAMENI trebuie sa citim si sa ne amintim zilnic. Sunt OAMENII care isi pun aprenta pe vietile noastre prin capacitatea lor, prin performantele realizate cu minimul de doar dar cu vointa si implicare maxima, sunt acei OAMENI care reusesc sa faca dintr-o problema o sansa la viata, care isi vad de vata lor de zi cu zi in simplitatea lor frumoasa, care i-a ajutat sa imbatraneasca frumos. Un articol minunat, despre un OM minunat. Cu siguranta mai sunt multi in tara…

  • olaru iuliana
    April 21, 2016

    Aceiasi problema o am de vreo doi ani si la fel cu toate analizele si medicamentele luate nu sa descoperit nimic dar cind am aceste dureri creste si tensiunea .am sa incerc metoda domnului si sa ajung si la dumnealui cu toate ca imi este foarte greu.

  • papafilippou
    April 21, 2016

    Buna seara
    Ma bucur ca exista un OM minunat ,asa e necesar sa fim cu toti modesti ,simpli si adevarati , asta este drumul sanatati divine ,Felicitari si ma bucur ca existati
    dl Profesor sa luam exemplu .
    multumesc

  • RELU
    April 25, 2016

    Aveam 19 ani, eram student in Bucuresti, plin de energie si sanatos tun, debordand de optimism si buna dispozitie, genul de tanar pe care nimic nu parea ca il poate afecta.
    Intr-o seara, simtindu-ma brusc molesit, m-am asezat in pat si le-am spus colegilor ca am stat cam mult sub dusul fierbinte. Dar………………..
    M-am trezit dupa multa vreme intr-un pat de spital unde am aflat de la parinti ca suferisem 2 operatii la cap. Prima – nereusita, dupa care am stat 4 zile in coma, fara prea mari sanse de supravietuire. Sansa mea s-a numit domnul Profesor Leon Danaila care s-a intors la timp de la un Congres al medicilor chirurgi la care a participat in America de Nord. A doua operatie a fost o capodopera a Maestrului si de a doua zi am inceput sa invat din nou sa vorbesc, sa merg , sa imi depasesc temerile ca nu voi mai fi niciodata la fel.
    Referitor la partea financiara, domnul Profesor le-a recomandat parintilor mei sa o foloseasca pentru a-mi definitiva studiile.
    Au trecut 28 de ani si ma simt de parca atunci m-am nascut a doua oara. Fac sport de 2 ori pe saptamana si lovesc mingea cu capul de sute de ori, fara pic de teama.
    Multumesc lui Dumnezeu ca mi-a scos in cale un asemenea OM. Respect si pretuire vesnica, domnule Profesor Doctor Leon Danaila!!!!

  • gheorghe ghimpu
    May 8, 2016

    Oamenii adevarati sunt,cinstiti harnici modesti buni in fata lui DUMNEZEUde aceea ne plecam cu respect in fata lor.Un astfel de om este si domnul profesor caruia ii doresc SANATATE. CU RESPECT.

  • Mara
    May 17, 2016

    Ce poveste frumoasa! Tot din categoria acestor medici de exceptie vreau sa il mentionez si pe domnul doctor Ciuchi Vasile (ORL-ist), poate are cineva nevoie! Mai rar astfel de oameni!

    • Alina
      September 28, 2018

      Da. Datorita domnului profesor Ciuchi care m-a operat la ureche cand nimeni nu voia sa isi asume riscul, viata mea este din nou normala. Sanatate si respect!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


error: Content is protected !!