Dar tu, tu ce ai face pentru dragoste?

„Și tu, tu ce ai face pentru dragoste?”

„Totul.” Așa am dat să răspund prima dată când am rostit întrebarea cu voce tare. Dar oare sunt eu chiar în stare să dau totul, orice, pentru iubire?

Se împlinește o lună de când Dior a lansat campania Love Chain și, odată cu aceasta, a invitat oamenii să răspundă la întrebarea – deloc retorică – de mai sus. O lună în care rețelele sociale s-au umplut cu filmări în care oamenii și-au pus răspunsurile la această întrebare, alături de hashtagul #DiorLoveChain. O lună în care m-am gândit de mai multe ori ce aș face eu. Ce aș face cu adevărat.

 

Doamna D. este mama unui băiat în scaun cu rotile. Un băiat mare, de vreo 30 de ani. Îi văd aproape zilnic, în poze, cum își umplu zilele cu zâmbete, în vacanțe sau într-o simplă plimbare cu autobuzul prin oraș, în parc sau pe plajă. Doamna D. îl crește singură pe fiul ei, țintuit în scaunul cu rotile de mic. Pentru mine, chiar dacă știu atât de puțin din povestea lor, ceea ce face doamna D., zi de zi, de atâta vreme, e dovada supremă a dragostei. Pentru doamna D. pot să bag mâna în foc: ea chiar ar face totul. De fapt, chiar face.

 

La un moment dat, prin nu știu ce împrejurare a vieții, când aveam vreo 15 de ani, mă măcina crunt de tot o întrebare: oare voi fi în stare să iubesc pe cineva atât de tare încât să nu-l abandonez când îi va fi cel mai greu? Și habar n-am de ce, mintea mea mă tot proiecta într-un scenariu în care soțul meu suferă un accident de mașină și rămâne infirm. Multe nopți nu am putut dormi la gândul că, poate, nu-l voi iubi atât de tare încât să-i rămân aproape. Cum și de ce creionează creierul nostru așa scenarii? Tare aș vrea să știu. Au trecut de atunci mulți ani, peste 15, și din când în când îmi vine în cap povestea asta: am în mine atâta dragoste câtă voi avea nevoie să dăruiesc în viața asta a mea?

 

Când am aflat de campania Dior, m-am dus înapoi în timp la dilema mea de la 15 ani. Eu ce aș face pentru dragoste, m-am întrebat. Aș face totul, așa cum se cuvine?

 

Când s-a întâmplat tragedia de la Colectiv, acum (aproape) doi ani, am cunoscut mulți, mulți oameni care mi-au scris că vor să ajute răniții din spitale. Unii dintre ei mi-au scris că vor să dea piele din pielea lor pentru victime. Nu bani, nu sânge, nu timp, ci piele. Bucăți din propriul corp pentru niște oameni pe care nu i-au văzut niciodată la ochi, niște străini. Asta e o mare dovadă de dragoste, mi-am spus, și de multe ori îmi amintesc cu câtă seninătate mi-a mărturisit Irina, pe Facebook, într-o noapte, că e gata oricând de o astfel de operație. Eu nu m-am gândit niciodată să fac un astfel de gest.

 

Mă uit la cei trei bărbați din casă (tatăl și cei doi fii), într-o zi oarecare de toamnă, cum dorm la prânz, toți odată, toți în aceeași poziție. Le aud răsuflările și le simt bătăile inimii și în timp ce îi privesc, pe rând, pe fiecare, și apoi pe toți odată, îmi dau seama că dragostea mea toată încape, fără dar și poate, într-un pat de două persoane în care dorm trei oameni – unul mare și doi mici. Ce aș fi în stare să fac eu pentru ei?

Să râd și să plâng, pe rând și deodată, la vedere sau pe ascuns. Să fac pâine de casă cu busuioc. Și supă caldă de pui.

Să uit de oboseală și să n-am măsura timpului.

Să învăț răbdarea în fiecare zi mai mult, căci tare mai sunt infirmă la capitolul acesta.

Să nu uit că zâmbetele, îmbrățișările și vorbele bune chiar vindecă și să nu mă zgârcesc cu ele.

Să nu mă înfurii, chiar dacă asta ar fi prima variantă.

Să mă las pe mine pentru binele lor.

Să prețuiesc fiecare clipă în parte și să o memorez și să nu o uit în veci.

Să fiu prezentă mereu.

Să renunț la orgolii și frici.

Să fiu bună până la sfârșit.

Să fiu caldă și iubitoare ziua și noaptea, în orice anotimp.

Să pot și să vreau tot ce e bine pentru ei.

Să fiu capabilă, la o adică, să dau Tot. La nevoie, chiar și piele din pielea mea, carne din carnea mea.

 

Ce aș face eu, concret, pentru dragoste? Habar n-am, de fapt.

Știu însă că aș încerca să fac tot ce pot pentru ca dragostea să nu plece niciodată.

 

***
#DIORLOVECHAIN, campania Dior, și-a propus o strângere de fonduri masivă pentru o cauză nobilă. Pentru fiecare postare video cu hashtagul #DIORLOVECHAIN, Dior va dona câte un dolar organizației WE, care care ajuta fetele din regiuni defavorizate să meargă la școală.

Primele „verigi” ale lanțului de iubire Dior au fost vedete precum Natalie Portman, Robert Pattinson, Johnny Depp, Bella Hadid, Jennifer Lawrence, Rihanna, Charlize Theron, Camille Rowe, care au răspuns provocării.

https://www.youtube.com/watch?v=p8wj7iO9cnM

 

 

Foto: Monica Sultan & Cosmin Munteanu