Pauză de respirat frumusețe

Aș fi putut să pun multe pe masa noastră de duminică de azi.
Aș fi putut, la o adică, să pun ciorba rădăuțeană cu pui de curcan și pâinea dospită la cere, preserată cu mălai și semințe de susan. Sau croissantele cu unt calde, pe care le-am făcut pentru băieți. Sau salata cu spanac, avocado, castravete, morcov, roșii cherry și brânză de capră. Sau, dacă mă gândesc bine, ar fi mers și salata de fasole verde păstăi, cu sos de iaurt grecesc și (mult) usturoi. Ori, și mai simplu, humusul cu busuioc proaspăt și semințe de pin trase în tigaie, la foc mic.
Aș fi putut să pun multe și orice pe masa noastră de duminică și făceam frumos imediat.

Dar am ales, în schimb, să pun niște bujori absolut spectaculoși, pe care îi admir până mi se taie respirația, apoi trag aer în piept și îi admir din nou.
Ceea ce vă doresc.

Îți mulțumesc, Anca, pentru ei. Îi iubesc și sper să îi țin minte pentru totdeauna.