#Fericirile. Rodica Lazar: “Cred ca am noroc la oameni”

Vineri a intrat in cinema filmul Orizont, in regia lui Marian Crisan, cu Rodica Lazar in rol principal. Motiv numai bun pentru mine sa vorbesc cu Rodica despre oameni, roluri si fiica ei, Dora. 🙂

Cine esti, ce faci si ce vrei in “Orizont”?
In “Orizont” ma numesc Andra. Impreuna cu sotul meu, Lucian, interpretat de Andras Hathazi, ne intoarcem acasa dupa cativa ani de munca “pe vapor” si, cu banii castigati, luam in administrare pensiunea Orizont. Speram sa ne facem o viata mai buna.

De ce sa fii actrita cand ai fi putut sa fii model?
Hahaha! Crede-ma, n-as fi putut! Multumesc. 🙂

Te-ai imaginat vreodata cum ar fi fost sa profesezi in alta tara? Ti-ai pus in gand vreun astfel de plan?
M-am gandit la asta, normal, am prieteni care o fac. Dar doar de profesat… uneori. Nu mi-am dorit niciodata sa ma mut in alta tara. Acum cativa ani imi propusesem sa plec cu o bursa, dar viata mea a avut alt plan. Si sunt aici.

Actorilor li se cere, imi pare, cam dintotdeauna, sa spuna ce li se pare mai frumos: teatrul sau filmul. Mi se pare nedreapta punerea asta in balanta. Dar parca tot as vrea sa stiu ce fel de trairi si de emotii si de fiori sunt, pentru tine, cand joci pe scena si cand joci in fata camerei.

Nu as vrea sa aleg niciodata intre teatru si film. Sunt recunoscatoare ca am avut si am sansa sa fac si teatru, si film. Sunt fericita cand filmez si simt un fel de implinire cand joc. Sunt emotii diferite nu doar de la film la teatru, ci si de la un film la altul, sau de la un spectacol la altul. E atat de mult de spus despre asta, ca nu as sti ce sa aleg. 🙂 Teatrul se intampla acum, la film ar fi bine sa se intample exact cand trebuie. Sunt riscuri diferite. Pe care si le asuma acelasi om. E o mare sansa!

 

“Nu as vrea sa aleg niciodata intre teatru si film. Sunt recunoscatoare ca am avut si am sansa sa fac si teatru, si film. Sunt fericita cand filmez si simt un fel de implinire cand joc. Sunt emotii diferite nu doar de la film la teatru, ci si de la un film la altul, sau de la un spectacol la altul”

 

Ce iti imaginai ca se va intampla cu tine cand ai dat la Actorie si ce s-a intamplat, de fapt?
Sincer, nu-mi imaginam cine stie ce. Nu aveam un vis conturat clar. Ne-au intrebat, in anul intai, de ce  am ales asta si am spus ca imi doresc “sa traiesc mai multe vieti”. Imi dau seama ca e o formulare puerila, dar asta se intampla, intr-un fel. Poti sa explici aceasta “nevoie” in multe feluri, dupa cum te lasa inima si experienta. Adevarul este ca acum nu-mi prea mai pasa de asemena explicatii; am simtit aceasta nevoie. Asta e! Totusi, ca sa raspund mai concret, poate ca nu am facut atat de mult teatru pe cat imi imaginam si doream sa fac.

 

 

Cine te-a ajutat sa devii omul care esti si care sunt cele mai faine lectii pe care le-ai primit pana acum?
Imi face placere, si cred ca e si corect asa, sa spun ca am noroc la oameni. Am avut o invatatoare speciala, o diriginta extraordinara, am avut profesori faini in facultate, colegi talentati, m-am intalnit cu super regizori. Am prieteni mai vechi si mai noi de care sunt mandra si ma laud cu asta. Daca ii am, trebuie sa fi facut ceva bine, ii merit, deci. E noroc sa te intalnesti cu oamenii care iti trebuiesc tie, in momentul ala al vietii. Si de la fiecare am primit sau luat ceva. Invat si de la cei care nu-mi plac sau nu ma plac; sunt atenta la asta, sau e instinctiv. Sau amandoua. Daca as putea spune ca eu sunt si suma intalnirilor mele cu anumiti oameni, care au insemnat ceva in viata mea, ar fi imens. Dar Omul vietii mele a fost mama; acum e fiica mea.

 

“Am prieteni mai vechi si mai noi de care sunt mandra si ma laud cu asta. Daca ii am, trebuie sa fi facut ceva bine, ii merit, deci. E noroc sa te intalnesti cu oamenii care iti trebuiesc tie, in momentul ala al vietii.”

 

Cat de greu e sa fii un actor “care joaca”, ia roluri, castiga castinguri, in Romania?
E greu. Pentru ca eu cred ca la noi exista mai multi actori talentati decat ocazii. Nu e vina nimanui, asta este contextul, timpul in care traim. Prea putini bani pentru teatru si film, prea multi oameni talentati, si mai multi doritori. Pe de alta parte, cred ca e greu peste tot. Ni se spune de la inceput, vedem in jur: fara talent si dorinta nu se poate, dar ele nu sunt intotdeauna de ajuns.

Ce rol nu ai accepta niciodata-niciodata?
Nu stiu. Nu m-am gandit la asta. Au fost roluri pe care le-am refuzat, din diferite motive; motive care au fost gresite, care pareau corecte atunci, care au fost corecte.

Stiu ca ai o fetita. Ti-ai dori ca ea sa fie actrita?
Uneori, nu. Dar nici nu as opri-o. Nu stiu. E tare greu sa te gandesti la asta: e copilasul tau, mai e atata timp!!! 🙂

Ce fel de om vrei sa cresti din copilul tau si ce crezi ca ii va fi cel mai de folos pe lumea asta?
Offfffff! Vreau tot ce e mai bun pentru ea, chiar daca, poate nu stiu exact ce inseamna asta. Acum imi doresc sa fie sanatoasa, sa se joace, sa se bucure, sa fie copil cat mai mult! Sa fie un om care sa se inteleaga pe sine, sa inteleaga si sa aprecieze libertatea, sa fie un om deschis la suflet si la minte, sa aiba sansa de a face ce isi doreste, sa fie un om bun si mai tarziu, implinit; un om in armonie cu sine. Toate suna ca si cum le-ar spune o ursitoare de generalitati. Sa fie ce si cum e mai bine pentru ea sa fie.

Cu ce iti umpli timpul putin care iti ramane zilnic?
Uneori am mult, uneori deloc. Vad filme, prieteni, citesc…

Ce iubesti si mai ales pe cine?
Pe Dora. Timpul nostru. Viata noastra. Imi place viata mea de acum. Imi iubesc familia, meseria, prietenii.

Care sunt fericirile tale de fiecare zi?
Dora, fiica mea.

 

 

Ce iti doresti cel mai mult de la ziua de maine, de la tine, de la breasla, de la lumea din jur?

Vreau sa fiu o mama buna pentru fiica mea, sa fim sanatoase, vreau sa muncesc.

Vreau sa nu ma ingrijoreze lumea in care va creste si va trai Dora.

Vreau sa fie bine familiei mele si prietenilor mei.

As vrea ca breasla mea sa aiba mai multe sanse

Vreau sa nu fie razboi!

As vrea sa ii mearga mai bine tarii asteia si oamenii sa fie mai deschisi si mai limpezi; mai putin necajiti.

As vrea…

 

 

***

Rodica Lazar are 37 de ani si ai vazut-o in multe filme, intre care Moartea domnului Lazarescu (2005), Principii de viata (2010), Carmen (2013). Incepand cu 12 februarie 2016, o poti vedea la cinema in Orizont, un film in regia lui Marian Crisan.

Daca vrei sa o vezi pe scena teatrului, urmareste programul Teatrului Bulandra si al Teatrului Godot.

 

 

Fotografii: Silviu Stavila, Catalina Flamanzeanu, Alexandra Alma Ungureanu