De ce mi-e dor

De ce mi-e dor când sunt gravidă – asta ar fi varianta completă a titlului, de fapt. 🙂

Fiindcă m-am culcat aseară cu gândul la dormitul pe burtă și m-am trezit cu gândul la brânza cu mucegai :), am zis să trec pe o listă, să rămână, lucrurile de care îmi e (cel mai) dor când sunt însărcinată. În curând voi putea reveni la unele dintre vechile mele obiceiuri, iar o parte dintre doruri se vor alina. Dar tot mai am ceva timp în care să mi se facă poftă și dor de o groază de lucruri și activități care altădată nu-mi lipseau.

Când sunt însărcinată, deci, mi-e dor (de):

Dormitul pe burtă. Doamne, dar ce dor îmi e de această simplitate absolută. Eu doar așa dorm, iar acum e cu adevărat un efort pentru mine să dorm altfel.

Brânza cu mucegai, știți voi, nebunia de brânză pe care o mănânci cel mai bine cu struguri și prosciutto crudo. 🙂 La capitolul mâncare e o discuție tare lungă, nu din cauza alimentelor pe care, de regulă, nu prea ai voie să le mănânci în sarcină (Doamne, abia aștept niște salată de icre!), ci și fiindcă am avut o sarcină problematică și nu prea am putut mâncare mare lucru (am povestit despre asta în detaliu aici).

Apă. Da, ați citit bine. Mi-e dor să beau apă chioară. Chioară și multă, cum beam odată, câte doi litri cel puțin. În acest moment, cu foarte puține excepții (când am putut tolera o apă minerală cu bule descoperită la Brașov, apă din sticlă de sticlă), nu am mai băut apă de la sfârșitul lui ianuarie. Știu, pare greu de crezut.

Soare. E prima dată când nu stau cu burta la soare, căci soarele e indicat puțin sper deloc în timpul sarcinii. Am fost la plajă, dar am stat sub umbrelă sau, în cel mai fericit caz, am stat puțin la soare îmbrăcată în rochie sau tricou. 🙂

Sport. Nici acum, așa cum mi s-a întâmplat și la prima sarcină, nu am avut voie să fac mișcare. Nu tu alergare, nici măcar mers alert, nu Tae Bo, nici Zumba, nimic. Astea sunt recomandările când ai contracții încă din primul trimestru de sarcină. Abia aștept, din punctul acesta de e vedere, să nasc: mi-e dor de o alergare în parcul de lângă casă.

Pantofii cu toc. Din fericire, încă pot să îi încalț, dar nu mai pot sta pe tocuri de dimineața până seara, așa cum sunt obișnuită și cum îmi place. Acum port mai mult teniși și pantofi sport, zi de zi, iar asta, recunosc, mă cam nefericește.

Încălțatul singură, fără ajutor. Nu am mai experimentat asta de ceva timp (doar la stiletto mă descurc singură). Am o burtă atât de mare încât (mai mereu) trebuie să îl rog pe soțul meu să mă încalțe, să îmi lege șireturile, să mă descalțe. Până la un punct, e simpatic, apoi devine frustrant să nu poți să faci nici măcar atâta lucru.

Șampanie, vin etc. Nu sunt vreo mare băutoare de alcool, dar un vinul îmi place, din când în când, mai ales când îl beau cu prietenele. Și șampania îmi place și îmi lipsește. Am o sticlă în bar, dar probabil că mă va mai aștepta câteva luni și după ce nasc, pentru că alăptare. 🙂

Prietene și ieșirile (doar) cu ele. Habar nu am de ce prietenele, mai ales cele care nu au copii, simt nevoia să te protejeze excesiv și nu vor să te deranjeze prea tare cu ieșitul în oraș.

Să țin copilul mai mare în brațe, cu orele. Încă îl mai iau, din când în când, chiar dacă mi-a fost interzis, na, nu mă pot abține. Dar nu pot să-l țin atât de mult pe cât aș vrea și pe cât are el nevoie uneori, iar asta mă doare de două ori: o dată în suflet, o dată în burtă.

Să dorm. Habar nu am de ce ni se întâmplă asta: nedormitul în sarcină. Ar trebui, din contră, să poți dormi, să te odihnești, să te pregătești pentru nopțile mai grele ce urmează. Toată lumea te sfătuiește să dormi, să dormi mult și bine, că apoi nu mai ai timp. Dar cum să dormi dacă nu poți?

Să nu mai fiu redusă doar la discuții despre cum, când, unde, cu cine nasc. Sigur, aici e o discuție lungă (la care voi reveni într-un articol separat) despre cum te (cam) reduce lumea doar la statutul de mamă, ca și cum tot ceea ce mai faci pe lângă se anulează după ce apar două linii pe testul de sarcină. Când sunt gravide, femeile chiar nu vor să vorbească doar despre asta.

Să îmi cumpăr haine fără să mă enervez. Nu mi s-a mai întâmplat asta de ceva vreme. Bine, nici chef de shopping nu prea am, e greu să probez cu orele haine când ai o burtă de câteva kilograme cu tine. Dar nici nu-mi face vreo reală plăcere să răscolesc sute de piese pentru a găsi o rochie simplă, care să nu fie hidoasă, așa cum sunt multe haine de gravide. Aștept cu nerăbdare prima sesiune de cumpărături singură.

Să fiu strigată pe nume. Nu graviduță, greieraș, mami, burtică, burticuță șamd. Mi-e și groază de zilele în care voi sta în maternitate, nu din alte motive, ci fiindcă acolo toată lumea te strigă mami, de ai impresia că ai născut nu doar un bebeluș, ci și câteva asistente, vreo câteva infirmiere, ba chiar și niște doctori.

Să merg la masaj și alte terapii care îmi plac. Multe sunt interzise pe durata sarcinii, așa că aștept „viața de după” și revenirea la vechile și frumoase obiceiuri lunare. 🙂

 

De aceste lucruri mi-e cel mai dor când sunt gravidă. Dar aștept să-mi spuneți de ce vă e vouă dor în cele nouă luni de sarcină, poate îmi mai dați idei. 🙂

 

Be happy & nice, 
Oana

 

Foto: arhiva personală

 

 

 

11 Comments
  • Ana
    July 27, 2017

    Hainele!!!! Ooo da, marea mea suferinta… Nu ca as fi eu vreo fashionista, dar hainele de gravida sunt oribile, mai ales daca ai ghinionul sa pleci de la marimea 34 si toate hainele pentru gravida sa inceapa de la 36! Foarte greu am gasit ceva care sa nu vina pe mine ca un sac, si asta pentru ca mi-am luat haine normale dar cu o marime mai mare :))))
    Si somnul in general…nu mi-a fost in viata mea atat de greu sa adorm. Eram genul care adormea oricum, oriunde. Acum stau cu orele si ma foiesc in pat pe motiv de minunatul restless legs syndrome. Si mai imi e doar sa pot sa stau pe scaun/canapea fara sa ma doara coastele…
    In rest nu ma pot plange de prea multe restrictii, pana si cafea am avut voie sa beau avand in vedere ca am tensiunea mica.

    • OanaBotezatu
      July 27, 2017

      Ana, si eu tot cu haine normale, marimea L in loc de M, ma descurc. Deocamdata. 🙂 Dar mai am doua luni si deja am impresia ca nu ar putea sa creasca burta mai mare de atat. Stiu insa ca poate. :))
      Acelasi restless legs syndrome imi da si mie de furca seara si ma enerveaza ingrozitor. Cat despre statul pe scaun, am cam renuntat la acest lucru banal, acum, mai ales cand lucrez, stau pe o perna, pe jos. :))

  • Andreea
    July 27, 2017

    Hmm.. deocamdata nu sunt atât de departe cu sarcina, 4 luni jumate, dar arată de vreo 6 luni.. pătimesc deja cu hainele si începe sa fie greu cu incaltatul, dar încă ma descurc(încă). Ce mi-e greu e cu mâncarea.. îmi lipsește sushi, un steak argentinian in sânge, salamul cu trufe si crusta de parmezan care il găsesc la Market odată pe săptămana, si câteodată un pahar cu vin, cum spuneai tu, de ocazie cu prietenii…
    mi-e dor sa urc scările fara sa gâfâi si sa trebuiască sa ma opresc la fiecare 5 urcate..si mi-e dor sa dorm o noapte întreagă fara sa ma trezesc de 3 ori pe noapte sa merg la baie. Este prima mea sarcina si e totul foarte interesant 🙂 sa vedem ce va urma..

  • Irina G
    July 28, 2017

    Îmi e dor sa dorm…sa dorm pana târziu, fără întreruperi de genul “e timpul sa faci o vizita la baie”😂 Îmi este dor sa fac o baie in cada, cu multaaa spuma, sa stau acolo o ora, sa ma relaxez. Îmi e dor sa pot face orice făceam inainte, fără ca cineva sa fie in spatele meu și sa îmi zică: tu nu face aia! Ai uitat ca ești insarcinata?!😳 Ah…da…ma scuzați…am uitat! Nu am o burtica in fata care se misca stânga-dreapta uneori și care sa îmi amintească asta, stați liniștiti! 😂Iar zilele in care stau acasa sunt crunte…ma plictisesc îngrozitor și, chiar de nu as fi crezut vreodată ca voi zice asta, îmi e dor de zilele in care mergeam la munca!🙁

    • OanaBotezatu
      August 1, 2017

      Oho, baie cu multa spuma, adio de aproape trei ani. :)) Acum merg la baie, vorba ta, in vizite scurte. Uneori e nevoie sa incui cu cheia, caci intra un pitic dupa mine, strigand Mama, maaaa-maaaaa. :))

  • Bori
    August 1, 2017

    Dor de un mojito racoritor! Gandul asta ma chinuie de la inceput de vara deja. Nu am fost cu pofte deosebite pe timpul sarcinii, dimpotriva, dar un cocktail rece, seara, pe o terasa, este ceva de nedescris… si de neconceput :)) Dor de o baie lunga, dor de dormit “big spoon-little spoon” cu sotul 😂 Dor de libertatea de miscare de dinainte de sarcina. Acum, in saptamana 37, ma misc tot mai greoi. Dor sa pot sa imi fac pedichiura fara sa trebuiasca sa imi dizloc un picior sau o mana. Dor de mersul cu bicicleta, dor de buricul meu, care e acum intins la maxim si sta sa explodeze 🙈😳. Dar cel mai mare dor e dorul de minunea noastra pe care o asteptam cu nerabdare. Mai e putin ❤️

    • OanaBotezatu
      August 3, 2017

      Hai, ca mai ai putin. Sa vina sanatoasa si sa va bucurati de ea mult si bine!

  • Anca
    August 2, 2017

    Se pare ca ne lipsesc aceleasi lucruri: http://www.ancasdiary.com/ro_RO/2017/07/25/la-ce-viseaza-o-gravida-vara/

    • OanaBotezatu
      August 3, 2017

      Pofte universal valabile. 🙂

  • Cristina
    August 5, 2017

    Sa nu ma doara simfiza pubiana, uneori de-mi ies ochii, si sa.nu merg ca o rata din acest motiv. Burta mea e mica, desi am aproape 7 luni si bebe aproape 1.5 kg si nu ma crede nimeni ca efectiv nu pot merge prea mult, ca e dificil cu statul in picioare… Asta cu hainele, da, am foarte putin interes sa fiu prezentabila pt ca imi e greu sa ma imbrac si ma enerveaza orice e putin strans, asa ca arat destul de straniu. Sa nu mai stau in pat asa mult PE STANGA, DA?!?!, pentru ca bebe e cam jos si sa nu faca vreo traznaie… Sa mananc o prajitura si sa ma simt bine. Pofta mea de dulce s-a diminuat conaiderabil, ceea ce e bine pt bebe, dar cam aiurea pt mine. Cu mancarea am stat oarecum linistita, ca am de mult timp anticorpi pt toxoplasmoza :D. Sa nu fie nevoie sa mananc carne/peste, caci stau cam prost cu analizele. Sa imi pot ridica singura diverse. Acum ce cade pe jos, acolo ramane, daca nu e de o importanta vitala…

    • OanaBotezatu
      August 8, 2017

      Mai ai putin, Cristina. 🙂 Multumesc ca mi-ai scris si iti doresc multa sanatate si rabdare pana vine bebe. Desigur, si dupa. 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *