(10) #CeCitim. Idei de lectură de la Raluca Buzea

Cred în oameni și în recomandările de lectură pe care mi le fac ei. Cu foarte puține excepții, n-am avut niciodată de pierdut în povestea asta, așa că m-am gândit că n-ar fi rău să adun aici recomandări de lectură ale unor oameni faini pe care îi știu – va fi o agendă mereu actualizată de lectură pentru mine și pentru cine mai dorește.

În fiecare săptămână, vinerea, va exista pe Happytude un top 5 recomandări de carte de la câte cineva. Sper să vă placă și să vă inspire la lecturi cu miez.

Săptămâna asta, idei de lectură de la Raluca Buzea, specialist PR.

 

Deci, Raluca:

Ca gând preliminar, așa, mă bucur că am trăit în lumea de dinainte de Internet, când, în orice moment mă intrebai, citeam o carte. În ultimii ani nu mi-a mai ieșit, dar încerc să mă disciplinez să citesc mai mult. Am o memorie foarte selectivă legată de cărți, pot să uit lejer personaje sau chiar acțiunea în sine, dar să țin minte o imagine foarte specifică, o construcție de cuvinte, o stare.

Revenind, recomandările mele:

Arta simplității – Dominique Loreau

E cartea pe care o citesc acum și care pică mănușă pe viziunea din perioada asta a vieții mele: mai puțin și mai bun. Cartea are o lejeritate frumoasă, potrivită cu subiectul, și este o pledoarie pentru o viață trăită simplu, pentru o casă în care nu strângi toate prostiile pentru că ți-or trebui cândva, pentru o garderobă de care chiar te bucuri, nu care îți umple șifonierul, pentru un mod de a fi în care alegi lucruri și experiențe puține, dar valoroase.

 

Paradisul de după colț – Mario Vargas Llosa 

L-am descoperit pe Llosa acum mulți ani de zile, prin duritatea și poveștile paralele din Orașul și câinii. Cred că e un monument de creativitate omul, iar pe mine, una, mă fascinează cu stilul lui bogat, abundent, cu multe cuvinte, greu pe alocuri, cu o forță de descriere uimitoare. Paradisul este despre viața lui Gaugain, nu mai țin minte detalii, dar știu sigur că e cartea care m-a făcut să îl iubesc pe Llosa.

 

Quiet: The power of introverts in a world that can’t stop talking – Susain Cain

Am ajuns la carte de la un TED talk foarte bun. Este o carte pe care o recomand tuturor celor care au porniri să se retragă din când în când din lume și dintre oameni, celor pe care liniștea îi face fericiți, celor care nu se simt în largul lor în lumina reflectoarelor sau în open space-uri. O să aflați că nu e nimic în neregulă cu noi, că nu suntem niște neadaptați, ci doar că simțim și trăim un pic după alte reguli decât cele promovate frenetic în zilele noastre. Extrovertiți și introvertiți, e loc pentru toți sub Soare, și nu trebuie să dansăm cu toții la fel. E o carte musai de citit și pentru cei care lucrează cu oamenii, pentru a ști cum să îi prețuiască, să-i înțeleagă și să-i pună în valoare pe cei mai tăcuți dintre noi.

 

Neranțula, Codin, Țața Minca – Panait Istrati

Pentru că-s brăileancă și pentru că îmi place să visez la vremurile de glorie ale Brăilei, când era port important și punct de intersecție pentru multe nații, greci, turci și nu numai, când casele frumoase stăteau încă în picioare pe străzile dinspre Dunăre. Pentru mine, Istrati are un farmec aparte, ușor prăfuit, sunt sigură că nu place tuturor, dar e o combinație pe poveste și istorie pe care o recomand.

 

Zorba Grecul – Nikos Kazantzakis

Prietenul lui Istrati, de altfel. E, pentru mine cartea, care vorbește cel mai bine despre bucuria de a trăi. Zorba e dur, e brut, Zorba e înțelept, Zorba cunoaște oamenii, Zorba se bucură de mare, aer, soare și dragoste, Zorba știe de pericolul lui a gândi prea mult.

 

 

Te invit să citești și episoadele anterioare din seria #CeCitim, cu recomandări de lectură de la oameni faini:

(1) Propuneri de la Ana-Maria Onisei, aici

(2) Propuneri de la Alexia Udriște-Olteanu, aici.

(3) Propuneri de la Petronela Rotar-Cotoban, aici.

(4) Propuneri de la Liviana Rotaru, aici.

(5) Propuneri de la Anca Neagoe, aici.

(6) Propuneri de la Corina Bratu, aici.

(7) Propuneri de la Jamilla Azazi, aici.

(8) Propuneri de la Ana Barton, aici. 

(9) Propuneri de la Irina Ionescu Homoriceanu, aici.

 

 

 Foto: Cristina Niculescu

0 Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *