(2) Ce citim. Idei de lectură de la Alexia Udriște-Olteanu

Cred în oameni și în recomandările de lectură pe care mi le fac ei. Cu foarte puține excepții, n-am avut niciodată de pierdut în povestea asta, așa că m-am gândit că n-ar fi rău să adun aici recomandările de lectură ale unor oameni faini pe care îi știu – va fi o agendă mereu actualizată de lectură pentru mine și pentru cine mai dorește. Din când în când, deci, va exista pe Happytude un Top 5 recomandări de carte de la câte cineva. Sper să vă placă și să vă inspire la lecturi cu miez.

 

Săptămâna asta, idei de lectură de la Alexia Udriște-Olteanu, ilustrator, artist, cititor nebun și mare iubitoare de pisici: 🙂

 

Pică la țanc întrebarea asta, pentru că tocmai ce am terminat de citit „O viață măruntă”, de Hanya Yanagihara.
700 de pagini despre traumă, abuz, prietenie și dragoste care sunt musai de citit. A intrat în Top 5 cărți preferate, top care nu are o ordine anume, top care mereu își schimbă forma.

 

 

O altă carte de care sunt foarte atașată vara asta este „Here I am”, de Jonathan Safran Foer.
L-am descoperit pe Jonathan acum patru ani și e un loc în inima mea pentru pragmatismul său. Ce pot spune despre „Here I Am” este că sunt în proces de a-mi convinge soțul s-o citească, pentru că ne va da foarte multe teme de discutat la cafea. Trece prin contexte politice ipotetice, sau nu. Trece prin situații de criză în plan restrâns, familial, cât și mondial. Un șir de circumstanțe care schimbă vieți, oameni, percepții, dar și o demonstrație pentru cât de tare ne este afectată abodarea asupra vieții de către oamenii care ne-au educat și care ne-au ghidat.
Când am terminat cartea, am intrat pe Goodreads.com, ca să-i dau steluțele și să mai citesc părerile comunității. Un comentariu mi-a atras atenția și am să-l pomenesc de câte ori voi discuta despre cartea asta: “Here I Am”, is one of those type of books that is likely to receive every possible rating… depending on the readers perspective. Readers can easily justify their options, positive or negative.” Eu am o slăbiciune pentru copii perspicace, iar aici sunt niște exemple perfecte.

 

Altă carte, nu citită în vară, dar perfectă pentru zile călduroase ori cu ploaie mocănească, este „The Signature of All Things”, de Elizabeth Gilbert. Eu am fost reticentă în ce privește autoarea ( datorită „Eat, Pray, Love”), dar m-a suprins plăcut tot ce ține de cartea asta.
În mare, este despre o femeie care își dedică viața studiului. Subiectul? Mușchii, iar mai apoi chiar întreaga mișcare și alcătuire a lucrurilor. Cert e că dacă nu-ți place lumea plantelor, n-ai de ce lua cartea asta în mână; altfel, e o lectură numai bună, pentru că personajele sunt foarte bine construite, iar întâmplările se succed destul de alert.

 

A patra carte din vara asta este „Un bărbat pe nume Ove”, de Friedrik Backman. O lectură de câteva ore, potrivită pentru un hamac și niște umbră aurie.

 

A cincea carte este, de fapt, bucată dintr-un șir de șase. Anume „Lupta mea”, de Karl Ove Knausgard.
Aici e musai să-ți placă narațiunea, să ai răbdare, să te scufunzi cu totul în descrieri și în emoții. După primele trei volume, eu mi-am dat un reset în gânduri. E mai mult decât o serie autobiografică, e chiar genul de lectură care-ți schimbă zguduitor percepțiile asupra adevărului, secretelor, deschiderii către oameni sau tabuurilor. Am ajuns la volumul patru, ultimul tradus momentan la noi. Dacă primele trei volume trec prin fața morții, a dragostei și a copilăriei, cel de-al patrulea se concentrează pe incapacitatea tânărului Karl Ove de a putea lega o relație cu o altă persoană – în special o relație de natură sexuală. Altfel, avem muzică, viața unui profesor tânăr care nu se vrea profesor, lupta unui scriitor la început de drum și altele care pot ține mintea ocupată cât sorbim cu fox dintr-o limonadă cu multă, foarte multă gheață. Eu savurez din plin scrierea lui Knausgard, și niciodată nu grăbesc lectura.

 

 

Mie îmi este greu să fac selecții, în general. Norocul meu a fost că de data aceasta chiar sunt într-o perioadă în care am dat numai peste cărți foarte bune sau foarte proaste, așa că nu-mi e greu să mai decid pe care să le recomand mai departe. Lista mai poate continua lejer cu vreo trei, patru cărți care m-au ținut lipită de fotoliu săptămânile trecute, dar cred că cele cinci de mai sus se pot desprinde în foarte multe subiecte de taină leneșă în după-amiezile caniculare.

 

 

Fotografii: Cătălin, soțul Alexiei, și arhiva personală a cititoarei

 

 

Te invit să citești și primul episod de recomandări de lectură, cu propuneri de la Ana-Maria Onisei, aici.

 

 

No Comments Yet.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *